Metalele prețioase intră în picaj: aurul și argintul pierd masiv într-o singură zi

20 Mart. 2026, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Mart. 2026, 17:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Aurul şi argintul au înregistrat scăderi puternice joi, pierzând aproximativ 5%, respectiv 10%, într-un val amplu de vânzări care a afectat pieţele globale, pe fondul îngrijorărilor privind conflictul din Iran şi presiunile inflaţioniste, transmite CNBC.

Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4 600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%.

Scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase. ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, iar Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%. În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining cu 9,9%.

Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%.

După creşteri spectaculoase în 2025, de 66% pentru aur şi 135% pentru argint, metalele preţioase au devenit mult mai volatile în 2026. Argintul a înregistrat chiar cea mai mare scădere zilnică din ultimele decenii la finalul lunii ianuarie.

Analiştii spun că vânzările sunt determinate de nevoia investitorilor de lichiditate, într-un context de turbulenţe pe pieţe. În acelaşi timp, aprecierea dolarului american face aurul mai scump pentru cumpărătorii din alte valute, ceea ce contribuie la scăderea cererii.

01 Apr. 2026, 15:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2026, 15:19 // Actual //  Ursu Victor

Forța de muncă din Republica Moldova a ajuns la 805 mii de persoane în 2025, însă mai mult de jumătate din populația aptă de muncă rămâne în afara pieței muncii, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică .

Potrivit statisticii, doar 774 mii de persoane sunt ocupate, ceea ce înseamnă o rată de ocupare de 40,2%. În același timp, rata șomajului rămâne relativ redusă, la 3,8%, însă acest indicator ascunde o realitate mai complexă: un număr foarte mare de persoane nu participă deloc la piața muncii.

Astfel, populația inactivă a depășit 1,12 milioane de persoane, reprezentând 58,2% din totalul populației de peste 15 ani. Cele mai multe persoane inactive sunt pensionarii (43,8%), urmați de elevi și studenți (14,7%), dar și de cei care îngrijesc de familie sau intenționează să plece la muncă peste hotare.

Datele relevă și discrepanțe între mediul urban și cel rural. Rata de participare la forța de muncă este de 49% în orașe, comparativ cu doar 35,6% în mediul rural. De asemenea, ocuparea este mai ridicată în urban (47%) decât în rural (34,3%).

În ceea ce privește ocuparea informală, aproximativ 12,7% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul informal, iar 5,2% dintre salariați muncesc fără contract oficial. Fenomenul este deosebit de răspândit în agricultură, unde peste 60% din angajări sunt informale.

Tinerii rămân o categorie vulnerabilă pe piața muncii. Rata de ocupare pentru persoanele între 15 și 29 de ani este de doar 29,1%, iar șomajul în rândul tinerilor de 15-24 ani ajunge la 7,4%. În același timp, ponderea tinerilor care nu muncesc și nu sunt încadrați în educație sau formare (NEET) ajunge la 23,2% pentru grupa 15-29 ani.

Structura economiei arată că majoritatea angajaților activează în sectorul serviciilor (63,7%), în timp ce agricultura concentrează doar 14% din forța de muncă, iar industria și construcțiile însumează aproximativ 22%.

Datele mai arată că 36% din totalul persoanelor ocupate sunt concentrate în municipiul Chișinău, ceea ce confirmă dezechilibrele regionale majore de pe piața muncii.

În total, forța de muncă subutilizată care include șomeri, persoane subocupate și potențial activi a ajuns la 87 de mii de persoane, echivalentul a 10,3% din forța de muncă extinsă.