Metaversul lui Zuckerberg, o idee proastă? Investitor: Au produs un rău incalculabil

Unul dintre investitorii timpurii la Facebook se pronunță public împotriva planurilor de realizare a metaversului anunțat de compania lui Mark Zuckerberg.

Meta, numele ales de Facebook pentru rebranding, investește miliarde de dolari în acest proiect care împinge limitele cunoscute ale realității virtuale.

“Facebook nu ar trebui să fie lăsat să creeze un metavers distopic. Este o idee proastă iar faptul că stăm și ne uităm (la acest proiect) ca și când ar fi ceva normal ar trebui să alarmeze pe toată lumea”, a declarat Roger McNamee (colaj foto, stânga), investitorul Facebook intervievat de BBC.

McNamee s-a transformat într-un critic al Facebook pe măsură ce a constatat creșterea dezinformării pe această platformă.

Investitorul și-a exprimat scepticismul că “metaversul ar fi sigur” în mâinile fondatorului și directorului executiv Mark Zuckerberg.

“O autoritate legislativă sau de reglementare n-ar trebui, în niciun caz, să permită Facebook să activeze în metavers sau să intre în domeniul criptomonedelor. Facebook ar fi trebuit să-și piardă dreptul de a face propriile alegeri. Ar trebui ca un organism de reglementare să aprobe în prealabil tot ceea ce fac ei. Răul pe care l-au produs până acum este incalculabil”, a estimat McNamee.

Evident, oficialii Facebook vorbesc public dintr-o perspectivă complet diferită.

Metaversul, factorul care dă formă internetului, spun oficialii lui Mark Zuckerberg

Directorul de produs al Meta, Chris Cox, le-a spus participanților la evenimentul Web Summit din Lisabona că metaversul ar urma să facă “internetul mai puțin plat”.

Cox susține că metaversul ar fi un spațiu pentru întâlniri considerabil mai bun decât sistemul videoconferințelor.

El mai spune că metaversul ar fi următorul pas pentru internet în ansamblu, nu doar pentru compania lui Mark Zuckerberg.

“Tehnologia începe adesea cu versiuni la rezoluție mică a ceea urmează să devină”, argumentează reprezentantul Meta.

Reacțiile utilizatorilor Oculus – dispozitivele de realitate virtuală ale Meta – arată că această tehnologie ar putea fi “incredibil de amuzantă”, susține Cox, care a evocat propria sa experiență cu varianta incipientă a metaversului.

Oficial Meta după experiența în Metavers: “Râdeam cu toții”

El a declarat pentru Insider că a urmărit cu soția și cu alți angajați ai companiei o comedie în care personajele erau reprezentate prin avataruri.

“Eram 20 de persoane în cameră și râdeam cu toții”, a mărturisit el, reiterând că tehnologia respectivă ar fi un bun substitut pentru videoconferințe.

“Toată lumea a obosit de videoconferințe. Nu știi cine se uită la cine și toată lumea întrerupe constant pe toată lumea”, a insistat el, adăugând că “întâlnirile în metavers ar fi mult mai bune iar Meta lucrează la îmbunătățirea sunetului spațial și a limbajului corporal în realitatea virtuală”.

Chris Cox a fost întrebat de ce ar dori cineva să participe la întâlniri în realitatea virtuală și a răspuns: “(Metavarsul) nu va înlocui viața reală iar eu nu doresc să proiectez nimic care ar avea acest scop”.

Un alt (fost) director de produs a spus în Congres de ce Mark Zuckerberg nu ameliorează algoritmii Facebook

Un alt director de produs – altul decât metaversul Facebook – s-a aflat la originea dezvăluirilor recente despre algoritmii Facebook care încurajează angajamentului utilizatorilor platformei pe baza conținutului care incită la ură și dezbinare.

Frances Haugen a fost audiată luna trecută în Congresul american după ce a distribuit presei și legiuitorilor americani numeroase documente interne ale companiei, menite să-i susțină acuzațiile la adresa Facebook.

“M-am alăturat Facebook deoarece cred că Facebook are potențialul de a aduce la suprafață ce este mai bun în oameni dar mă aflu aici astăzi pentru că am ajuns la concluzia că produsele Facebook sunt dăunătoare pentru copii, alimentează dezbinarea și dăunează democrației.Conducerea companiei știe cum să facă mai sigure Instagram și Facebook dar nu va face schimbările necesare pentru că pune profiturile astronomice înaintea oamenilor”, a spus fosta directoare Facebook în cadrul audierii.

Facebook, afectat de o nouă pană, la o lună după căderea masivă a platformei web, a Instagram și WhatsApp

Serviciile platformelor controlate de compania lui Mark Zuckerberg au înregistrat noi probleme, miercuri seară.

Mii de internauți din toată lumea s-au plâns că nu pot utiliza mesageria Instagram, fiindu-le imposibil să vadă, să primească sau să trimită mesaje.

Sesizările lor au fost înregistrate de site-ul DownDetector.

“Totul funcționează bine pe Instagram și Facebook, cu excepția serviciilor lor de mesagerie”, a detaliat un internaut.

Alții au spus însă că nu pot posta mesaje în niciun fel.

În octombrie, Facebook, Instagram și WhatsApp au căzut la nivel global pentru cel puțin șase ore.

Incidentul de miercuri este primul de acest tip semnalat după ce compania, cu reputația afectată de mai multe scandaluri, a anunțat că își schimbă numele în Meta.

#meta #investitor #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.