MIDR răspunde la acuzațiile transportatorilor: ”Interesele economice trebuie echilibrate cu cele ale statului”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), potrivit cărora ar exista protejare a unor „scheme de corupție” la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și termeni restrânși de consultare a modificărilor din Codul Transportului Rutier, scrie REALITATEA.md.

„Organizațiile profesionale promovează interesele economice ale membrilor lor, iar rolul Ministerului este de a echilibra aceste interese cu cele ale comunităților locale și ale statului”, a comentat Ministerul, referindu-se la criticile transportatorilor.

Autoritatea confirmă că în Republica Moldova aproximativ 300 de localități nu beneficiază de servicii regulate de transport și că a fost inițiat „un proces de analiză și consultare a cadrului normativ din domeniu, ca urmare a sesizărilor acumulate și a necesității de a adapta programele de transport la realitățile din teritoriu”.

MIDR precizează că reprezentanții asociațiilor de profil au fost invitați la discuții, ultima întrevedere având loc în luna noiembrie, iar propunerile parvenite „vor fi analizate și integrate în măsura în care sunt compatibile cu interesul public”.

Ministerul a reiterat că obiectivul demersului rămâne construirea unui sistem de transport funcțional, transparent și predictibil, care să permită autorităților intervenția acolo unde nevoile populației nu sunt acoperite.

De asemenea, MIDR subliniază că „unele direcții pot genera reacții emoționale, mai ales atunci când afectează interese economice sau poziții dominante” și că astfel de reacții fac parte din dinamica normală a reformelor. Protestele și exprimarea nemulțumirii publice sunt considerate firești într-o democrație, dar soluțiile durabile „se construiesc prin dialog profesional și compromis responsabil”.

Ministerul precizează că rămâne deschis consultărilor, iar inițiativa legislativă va parcurge „toate etapele de transparență decizională prevăzute de lege, într-un proces asumat, verificabil și orientat exclusiv spre interesul public”.

Reacția vine după ce, luni, APOTA a adresat o scrisoare premierului Alexandru Munteanu, în care a reclamat presupuse scheme la nivelul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pretinsa protejare a acestora de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, precum și termeni restrânși pentru consultarea noului proiect al Codului Transportului Rutier. Transportatorii au solicitat o audiență la prim-ministru și au amenințat Guvernul cu noi proteste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#apota #protest #MIDR #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.