Mihai Popșoi despre acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom: Evident că banii vor reveni în bugetul de stat. CUM?

O soluție legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie și noiembrie către Gazprom și evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz față de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom și Termoelectrica. Vicepreședintele Parlamentului spune că Termoelectrica va întoarce banii în bugetul de stat în urma profiturilor obținute, transmite IPN.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât suma de 1,3 miliarde de lei a fost alocată pentru acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Pentru a evita transferarea directă a banilor din bugetul de stat către Moldovagaz, Guvernul a încheiat un contract de cesionare a unei părți a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica au fost achitate prin intermediul companiei de stat Energocom cu banii statului. Iar cu banii obținuți din această tranzacție Moldovagaz a achitat datoriile față de Gazprom.

„Nu puteam să dăm banii direct către Moldovagaz, pentru a nu crea un precedent periculos prin care Guvernul să fie responsabil pentru ineficiența și deciziile proaste de management ale Moldovagaz. Soluția găsită a rezolvat două probleme: și cea a decalajului de casă de la Moldovagaz pentru octombrie și noiembrie, dar a rezolvat și problema Termoelectrica ajunsă în prag de faliment. Existau titluri executorii din partea Moldovagaz pentru acea datorie. Dacă Termoelectrica nu acoperea acea datorie, exista riscul sistării agentului termic. Evident că banii vor reveni în buget. Termoelectrica are datoria să colecteze banii de la datornici și să-i întoarcă. De asemenea, banii se vor întoarce în buget și prin preluarea profiturilor, pentru că Termoelectrica urmează să devină o companie profitabilă. Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în această companie, creează premisele ca ea să devină o companie de succes”, a spus Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-au acumulat în lunile octombrie și noiembrie, întrucât tariful achitat de cetățeni în octombrie n-a acoperit integral prețul de achiziție a gazului. În plus, potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru luna precedentă, cât și plata în avans pentru luna în curs.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom #termoelectrica #bugetul de stat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.