Mihai Popșoi despre acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom: Evident că banii vor reveni în bugetul de stat. CUM?

O soluție legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie și noiembrie către Gazprom și evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz față de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom și Termoelectrica. Vicepreședintele Parlamentului spune că Termoelectrica va întoarce banii în bugetul de stat în urma profiturilor obținute, transmite IPN.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât suma de 1,3 miliarde de lei a fost alocată pentru acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Pentru a evita transferarea directă a banilor din bugetul de stat către Moldovagaz, Guvernul a încheiat un contract de cesionare a unei părți a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica au fost achitate prin intermediul companiei de stat Energocom cu banii statului. Iar cu banii obținuți din această tranzacție Moldovagaz a achitat datoriile față de Gazprom.

„Nu puteam să dăm banii direct către Moldovagaz, pentru a nu crea un precedent periculos prin care Guvernul să fie responsabil pentru ineficiența și deciziile proaste de management ale Moldovagaz. Soluția găsită a rezolvat două probleme: și cea a decalajului de casă de la Moldovagaz pentru octombrie și noiembrie, dar a rezolvat și problema Termoelectrica ajunsă în prag de faliment. Existau titluri executorii din partea Moldovagaz pentru acea datorie. Dacă Termoelectrica nu acoperea acea datorie, exista riscul sistării agentului termic. Evident că banii vor reveni în buget. Termoelectrica are datoria să colecteze banii de la datornici și să-i întoarcă. De asemenea, banii se vor întoarce în buget și prin preluarea profiturilor, pentru că Termoelectrica urmează să devină o companie profitabilă. Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în această companie, creează premisele ca ea să devină o companie de succes”, a spus Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-au acumulat în lunile octombrie și noiembrie, întrucât tariful achitat de cetățeni în octombrie n-a acoperit integral prețul de achiziție a gazului. În plus, potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru luna precedentă, cât și plata în avans pentru luna în curs.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom #termoelectrica #bugetul de stat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA