Mihai Popșoi despre acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom: Evident că banii vor reveni în bugetul de stat. CUM?

O soluție legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie și noiembrie către Gazprom și evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz față de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom și Termoelectrica. Vicepreședintele Parlamentului spune că Termoelectrica va întoarce banii în bugetul de stat în urma profiturilor obținute, transmite IPN.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât suma de 1,3 miliarde de lei a fost alocată pentru acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Pentru a evita transferarea directă a banilor din bugetul de stat către Moldovagaz, Guvernul a încheiat un contract de cesionare a unei părți a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica au fost achitate prin intermediul companiei de stat Energocom cu banii statului. Iar cu banii obținuți din această tranzacție Moldovagaz a achitat datoriile față de Gazprom.

„Nu puteam să dăm banii direct către Moldovagaz, pentru a nu crea un precedent periculos prin care Guvernul să fie responsabil pentru ineficiența și deciziile proaste de management ale Moldovagaz. Soluția găsită a rezolvat două probleme: și cea a decalajului de casă de la Moldovagaz pentru octombrie și noiembrie, dar a rezolvat și problema Termoelectrica ajunsă în prag de faliment. Existau titluri executorii din partea Moldovagaz pentru acea datorie. Dacă Termoelectrica nu acoperea acea datorie, exista riscul sistării agentului termic. Evident că banii vor reveni în buget. Termoelectrica are datoria să colecteze banii de la datornici și să-i întoarcă. De asemenea, banii se vor întoarce în buget și prin preluarea profiturilor, pentru că Termoelectrica urmează să devină o companie profitabilă. Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în această companie, creează premisele ca ea să devină o companie de succes”, a spus Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-au acumulat în lunile octombrie și noiembrie, întrucât tariful achitat de cetățeni în octombrie n-a acoperit integral prețul de achiziție a gazului. În plus, potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru luna precedentă, cât și plata în avans pentru luna în curs.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom #termoelectrica #bugetul de stat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.

#mașini chineze #Volkswagen