Mihai Popșoi despre acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom: Evident că banii vor reveni în bugetul de stat. CUM?

O soluție legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie și noiembrie către Gazprom și evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz față de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom și Termoelectrica. Vicepreședintele Parlamentului spune că Termoelectrica va întoarce banii în bugetul de stat în urma profiturilor obținute, transmite IPN.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât suma de 1,3 miliarde de lei a fost alocată pentru acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Pentru a evita transferarea directă a banilor din bugetul de stat către Moldovagaz, Guvernul a încheiat un contract de cesionare a unei părți a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica au fost achitate prin intermediul companiei de stat Energocom cu banii statului. Iar cu banii obținuți din această tranzacție Moldovagaz a achitat datoriile față de Gazprom.

„Nu puteam să dăm banii direct către Moldovagaz, pentru a nu crea un precedent periculos prin care Guvernul să fie responsabil pentru ineficiența și deciziile proaste de management ale Moldovagaz. Soluția găsită a rezolvat două probleme: și cea a decalajului de casă de la Moldovagaz pentru octombrie și noiembrie, dar a rezolvat și problema Termoelectrica ajunsă în prag de faliment. Existau titluri executorii din partea Moldovagaz pentru acea datorie. Dacă Termoelectrica nu acoperea acea datorie, exista riscul sistării agentului termic. Evident că banii vor reveni în buget. Termoelectrica are datoria să colecteze banii de la datornici și să-i întoarcă. De asemenea, banii se vor întoarce în buget și prin preluarea profiturilor, pentru că Termoelectrica urmează să devină o companie profitabilă. Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în această companie, creează premisele ca ea să devină o companie de succes”, a spus Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-au acumulat în lunile octombrie și noiembrie, întrucât tariful achitat de cetățeni în octombrie n-a acoperit integral prețul de achiziție a gazului. În plus, potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru luna precedentă, cât și plata în avans pentru luna în curs.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom #termoelectrica #bugetul de stat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.