Mihai Popșoi despre acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom: Evident că banii vor reveni în bugetul de stat. CUM?

O soluție legală care a permis rezolvarea concomitentă a două probleme, achitarea datoriilor pentru octombrie și noiembrie către Gazprom și evitarea falimentării Termoelectrica. Astfel explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, decizia de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2021 prin care au fost achitate datoriile Moldovagaz față de Gazprom, prin intermediul companiilor Energocom și Termoelectrica. Vicepreședintele Parlamentului spune că Termoelectrica va întoarce banii în bugetul de stat în urma profiturilor obținute, transmite IPN.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua rectificarea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât suma de 1,3 miliarde de lei a fost alocată pentru acoperirea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Pentru a evita transferarea directă a banilor din bugetul de stat către Moldovagaz, Guvernul a încheiat un contract de cesionare a unei părți a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica au fost achitate prin intermediul companiei de stat Energocom cu banii statului. Iar cu banii obținuți din această tranzacție Moldovagaz a achitat datoriile față de Gazprom.

„Nu puteam să dăm banii direct către Moldovagaz, pentru a nu crea un precedent periculos prin care Guvernul să fie responsabil pentru ineficiența și deciziile proaste de management ale Moldovagaz. Soluția găsită a rezolvat două probleme: și cea a decalajului de casă de la Moldovagaz pentru octombrie și noiembrie, dar a rezolvat și problema Termoelectrica ajunsă în prag de faliment. Existau titluri executorii din partea Moldovagaz pentru acea datorie. Dacă Termoelectrica nu acoperea acea datorie, exista riscul sistării agentului termic. Evident că banii vor reveni în buget. Termoelectrica are datoria să colecteze banii de la datornici și să-i întoarcă. De asemenea, banii se vor întoarce în buget și prin preluarea profiturilor, pentru că Termoelectrica urmează să devină o companie profitabilă. Investițiile care s-au făcut în ultimii ani în această companie, creează premisele ca ea să devină o companie de succes”, a spus Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-au acumulat în lunile octombrie și noiembrie, întrucât tariful achitat de cetățeni în octombrie n-a acoperit integral prețul de achiziție a gazului. În plus, potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru luna precedentă, cât și plata în avans pentru luna în curs.

#datorie #Moldovagaz #Gazprom #termoelectrica #bugetul de stat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina