Mihail Popescu, la Profit Mind: Să investești în resurse umane înseamnă să obții dividende pe termen lung

21 Feb. 2024, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2024, 15:53 // Actual //  bani.md

Mihail Popescu a adus o abordare interesantă asupra modului cum se investește în resurse umane, exemplificând modul cum investițiile realizate se reîntorc în profit. PROFIT MIND, un podcast despre minți ce gândesc în profit, dincolo de limite, care generează acțiuni pentru un impact la scară largă.

Partener: ICOR – Profitul este economie inteligentă!

Locație: Restaurant DIVUS

Producție video: Petru Palamariuc

Am discutat cu Mihail Popescu , expert Resurse Umane, Business, fondator al companiei RARE PEOPLE.

A anunțat recent și lansarea conferinței Talking Business, un eveniment care va aduna personalități care lucrează zi de zi la dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova. Subiectele au cuprins mai multe teme, inclusiv scăderea calitativă și calitativă a resurselor umane în Republica Moldova, investițiile în personal și parteneriate, networkingul și cum analizăm prezentul pentru a emite ipoteze de dezvoltare pe viitor.

Eu sunt Otilia Cotruța, consultant în PR și Comunicare și am ales să dezvolt acest podcast pentru a promova idei asociate investițiilor, gândirii orientate spre profit și oamenilor mari (Sau care își doresc să devină mari).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.