Ultimul vis al lui Ceaușescu, canalul Dunăre-București. Se „aruncă” Ciolacu și Mihai Daraban în el

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Dunare #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) ar fi venit la Chișinău pentru a cere Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar, iar bugetul pentru 2027 ar urma să fie unul de austeritate, a declarat deputatul și fostului premier Ion Chicu, care susține că autoritățile sunt presate să reducă cheltuielile publice pentru a evita o eventuală criză financiară. Parlamentarul critică și intenția Guvernului de a negocia un program cu FMI fără finanțare, în condițiile în care statul se împrumută de la băncile locale la dobânzi mult mai mari.

„FMI a venit să ceară Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar. Prim-ministrul Tofan a și anunțat că bugetul pentru anul viitor va fi unul auster. Asta se face sub presiunea FMI”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit parlamentarului, instituția financiară internațională ar fi îngrijorată de ritmul în care Republica Moldova acumulează datorii și de nivelul cheltuielilor bugetare. Chicu consideră că menținerea actualei politici de împrumuturi și cheltuieli ar putea pune în pericol stabilitatea finanțelor publice.

Fostul premier susține că experții FMI înțeleg riscurile la care este expusă economia Republicii Moldova dacă autoritățile continuă să se împrumute pentru a finanța cheltuielile curente, fără ajustări ale politicii bugetare.

În același timp, Chicu se arată nedumerit de poziția Guvernului privind posibilitatea încheierii unui nou program cu FMI, dar fără accesarea unor resurse financiare.

„Poziția asta a Guvernului, că vrem program fără bani de la FMI, este stranie. Pentru că banii de la FMI se pot lua sub 3%, dar ei împrumută pe local, de la bănci, deja sub 11–12%. Eu, ca economist, nu pot înțelege așa poziție”, a afirmat deputatul.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să explice de ce preferă finanțarea de pe piața internă, la dobânzi pe care le estimează la 11–12%, în locul unor eventuale împrumuturi mai ieftine de la Fondul Monetar Internațional.

Declarațiile lui Chicu vin în contextul vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, desfășurată în perioada 21–28 octombrie, sub conducerea Alinei Iancu.

În cadrul întrevederii cu experții Fondului, premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul mizează pe o creștere economică bazată pe investiții, majorarea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun, și nu pe cheltuieli bugetare nesustenabile.

„Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a subliniat șeful Executivului.

În contextul vizitei, premierul a declarat anterior că Republica Moldova nu are în prezent un program activ cu FMI și că autoritățile examinează posibilitatea unui nou acord, care, cel puțin în prima etapă, nu ar include finanțare.

Tofan a explicat că un asemenea program ar putea contribui la disciplinarea politicilor economice și la consolidarea încrederii partenerilor externi, chiar și fără acordarea unor împrumuturi.

Misiunea FMI, condusă de Alina Iancu, se află la Chișinău în perioada 21–28 octombrie. Potrivit reprezentanței Fondului, obiectivul oficial al vizitei este evaluarea evoluțiilor economice recente și discutarea priorităților de politică economică ale autorităților.

#tofan #Chicu #FMI