Miliardarul de la Victoria’s Secret a obținut din greșeală o participație de 800M$ într-un unicorn AI

Les Wexner, miliardarul din spatele Victoria’s Secret, care a renunțat la conducerea companiei L Brands în 2020 pe fondul scrutinului legat de legăturile sale cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, profită acum de creșterea inteligenței artificiale.

Forbes SUA notează că datorită unei investiții inițiale de 1 milion de dolari în Atlantic Crypto, o companie puțin cunoscută care avea să devină gigantul cloud AI CoreWeave, trustul familial al lui Wexner deține acum o participație de 720 de milioane de dolari într-una dintre cele mai valoroase startup-uri AI din lume. Miliardarul din Ohio este una dintre cele mai bogate persoane din America, cu o avere estimată la 6,3 miliarde de dolari.

CoreWeave, care oferă acces la cipuri extrem de râvnite utilizate în construirea modelelor AI, este printre cele mai valoroase startup-uri AI care au apărut din popularizarea inteligenței artificiale. A ridicat 7,5 miliarde de dolari în datorii de la Blackstone în luna mai și 1,1 miliarde de dolari în capitaluri proprii la începutul acestui an pentru a construi o rețea masivă de centre de date care furnizează puterea de calcul necesară pentru a antrena AI.

Nu mai departe de 2019 compania era doar un miner de criptomonede aflat în dificultate, care tocmai începuse să subînchirieze cipurile grafice startup-urilor AI dintr-un garaj din New Jersey. CoreWeave a strâns 1,2 milioane de dolari într-o rundă de finanțare în martie 2019, conform datelor Pitchbook.

Managerul averii lui Wexner, Greg Hersch de la Florence Capital, a investit atunci 1 milion de dolari, cumpărând ulterior încă 600.000 de dolari în acțiuni din runda de finanțare de Seria A a companiei și dublându-și din nou investiția printr-o notă convertibilă suplimentară. Toate acestea au fost plasate într-un trust înființat în beneficiul celor patru copii ai lui Wexner: Sarah, Hannah, David și Harry.

Acum, aceste investiții s-au transformat într-o participație de 720 de milioane de dolari în startup-ul AI care se zvonește că ar putea avea o ofertă publică inițială anul viitor—și într-o dispută legală privind ceea ce pare a fi un jackpot accidental.

Disputa este un adevărat cuib de viespi al intrigilor financiare din New York, implicând un duo tată-fiu adus pentru a gestiona banii lui Wexner după ce Jeffrey Epstein ar fi furat 46 de milioane de dolari din trusturile familiei.

Investiția lui Wexner în CoreWeave a coincis cu un pariu pe centrele de date care susțin tot mai mult valul AI. Din 2019, el a vândut terenuri în valoare de peste 450 de milioane de dolari în jurul casei sale din New Albany, Ohio, și în regiunea vecină Licking, către giganți tehnologici precum Google, Meta și Facebook, și către puteri de pe Wall Street, precum Blackstone, care le-au folosit pentru a construi centre de date masive.

Cu peste 15 miliarde de dolari în investiții planificate în centre de date, Wexner este bine poziționat pentru tranzacții similare în viitor. Prin firma sa de dezvoltare imobiliară, New Albany Company, el deține încă terenuri agricole în valoare de aproximativ 850 de milioane de dolari în zonă, conform estimărilor Forbes SUA.

O investigație Forbes publicată în aprilie a detaliat rolul crucial din culise al lui Wexner în aducerea unei fabrici de cipuri Intel în valoare de 20 de miliarde de dolari în New Albany. Suburbia Columbus, Ohio, a reușit să obțină acordul cu Intel într-o competiție cu zeci de alte state pentru că New Albany Company a parcelat un bloc de teren uriaș pentru ceea ce Intel speră să devină cea mai mare fabrică de semiconductori din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.