Miliardarul de la Victoria’s Secret a obținut din greșeală o participație de 800M$ într-un unicorn AI

Les Wexner, miliardarul din spatele Victoria’s Secret, care a renunțat la conducerea companiei L Brands în 2020 pe fondul scrutinului legat de legăturile sale cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, profită acum de creșterea inteligenței artificiale.

Forbes SUA notează că datorită unei investiții inițiale de 1 milion de dolari în Atlantic Crypto, o companie puțin cunoscută care avea să devină gigantul cloud AI CoreWeave, trustul familial al lui Wexner deține acum o participație de 720 de milioane de dolari într-una dintre cele mai valoroase startup-uri AI din lume. Miliardarul din Ohio este una dintre cele mai bogate persoane din America, cu o avere estimată la 6,3 miliarde de dolari.

CoreWeave, care oferă acces la cipuri extrem de râvnite utilizate în construirea modelelor AI, este printre cele mai valoroase startup-uri AI care au apărut din popularizarea inteligenței artificiale. A ridicat 7,5 miliarde de dolari în datorii de la Blackstone în luna mai și 1,1 miliarde de dolari în capitaluri proprii la începutul acestui an pentru a construi o rețea masivă de centre de date care furnizează puterea de calcul necesară pentru a antrena AI.

Nu mai departe de 2019 compania era doar un miner de criptomonede aflat în dificultate, care tocmai începuse să subînchirieze cipurile grafice startup-urilor AI dintr-un garaj din New Jersey. CoreWeave a strâns 1,2 milioane de dolari într-o rundă de finanțare în martie 2019, conform datelor Pitchbook.

Managerul averii lui Wexner, Greg Hersch de la Florence Capital, a investit atunci 1 milion de dolari, cumpărând ulterior încă 600.000 de dolari în acțiuni din runda de finanțare de Seria A a companiei și dublându-și din nou investiția printr-o notă convertibilă suplimentară. Toate acestea au fost plasate într-un trust înființat în beneficiul celor patru copii ai lui Wexner: Sarah, Hannah, David și Harry.

Acum, aceste investiții s-au transformat într-o participație de 720 de milioane de dolari în startup-ul AI care se zvonește că ar putea avea o ofertă publică inițială anul viitor—și într-o dispută legală privind ceea ce pare a fi un jackpot accidental.

Disputa este un adevărat cuib de viespi al intrigilor financiare din New York, implicând un duo tată-fiu adus pentru a gestiona banii lui Wexner după ce Jeffrey Epstein ar fi furat 46 de milioane de dolari din trusturile familiei.

Investiția lui Wexner în CoreWeave a coincis cu un pariu pe centrele de date care susțin tot mai mult valul AI. Din 2019, el a vândut terenuri în valoare de peste 450 de milioane de dolari în jurul casei sale din New Albany, Ohio, și în regiunea vecină Licking, către giganți tehnologici precum Google, Meta și Facebook, și către puteri de pe Wall Street, precum Blackstone, care le-au folosit pentru a construi centre de date masive.

Cu peste 15 miliarde de dolari în investiții planificate în centre de date, Wexner este bine poziționat pentru tranzacții similare în viitor. Prin firma sa de dezvoltare imobiliară, New Albany Company, el deține încă terenuri agricole în valoare de aproximativ 850 de milioane de dolari în zonă, conform estimărilor Forbes SUA.

O investigație Forbes publicată în aprilie a detaliat rolul crucial din culise al lui Wexner în aducerea unei fabrici de cipuri Intel în valoare de 20 de miliarde de dolari în New Albany. Suburbia Columbus, Ohio, a reușit să obțină acordul cu Intel într-o competiție cu zeci de alte state pentru că New Albany Company a parcelat un bloc de teren uriaș pentru ceea ce Intel speră să devină cea mai mare fabrică de semiconductori din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.