Miliardarul „Sheriff”, care controlează Transnistria, are proprietăți în Ucraina și Germania

Victor Gușan, fondatorul și liderul holdingului ce controlează regiunea Transnistria, își păstrează o poziție precaută în contextul geopolitic actual, potrivit declarațiilor analistului de la București al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu. Miliardarul, cunoscut pentru influența sa economică și politică, încearcă să își protejeze averea și să evite includerea pe lista sancțiunilor internaționale, în ciuda legăturilor sale cu Rusia.

„Gușan dorește să se bucure de miliardele lui în liniște, fără să devină ținta sancțiunilor internaționale. Are proprietăți în Ucraina, Germania și o mare parte din exporturile Transnistriei – aproximativ 80% – sunt direcționate către țările Uniunii Europene,” a declarat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

În ciuda presiunilor puternice venite din partea Moscovei, Transnistria, împreună cu administrația de la Chișinău, a reușit să evite implicarea în provocări militare majore împotriva Ucrainei. La începutul războiului, Rusia a încercat să deschidă un nou front de luptă în regiunea Odessa, folosindu-se de proximitatea Transnistriei.

„Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au determinat pe ruși să renunțe, cel puțin temporar, la planul invaziei regiunii Odessa,” a explicat analistul.

Strategia lui Gușan de a păstra Transnistria într-o relativă neutralitate pare să fie dictată de dorința de a proteja legăturile economice cu Uniunea Europeană și de a evita riscuri ce i-ar putea periclita influența și averea.

Refrindu-se la numele holdingului Sheriff, Goșu a spus că este erif porecla fondatului grupului, Victor Gușan, ofițer în serviciile secrete sovietice, unii vorbesc de KGB, alte mărturii indică serviciul armatei, GRU. El și-a luat porecla de Șerif. De unde și numele holdingului, înființat prin 1993, dacă nu greșesc.

Holdingul Sheriff, care controlează întreaga economiei a regiunii transnistrene, are afaceri în importul și desfacerea de produse alimentare, autoturisme, carburanți, produse farmaceutice, producția și exportul de băuturi alcoolice; servicii hoteliere; telefonie fixă și mobilă; internet; producerea de criptovalută, sistemul bancar; asigurări, media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sheriff #transnistria #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul a aprobat astăzi prelungirea până la 31 decembrie 2026 a obligației de serviciu public pentru SA „Energocom”, compania de stat urmând să asigure în continuare achiziția centralizată a energiei electrice necesare pieței interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Energiei, măsura este necesară pentru a evita riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie electrică și al unor creșteri bruște de preț. Autoritățile explică faptul că licitațiile organizate pentru procurarea energiei destinate anului 2026 au fost anulate, fie din cauza lipsei unor volume suficiente oferite de furnizori, fie din cauza prețurilor prea mari propuse.

Secretarul de stat Carolina Novac a declarat la ședința Guvernului că menținerea obligației de serviciu public oferă stabilitate și predictibilitate atât furnizorilor, cât și consumatorilor. Potrivit oficialului, Energocom are capacitatea operațională și experiența necesară pentru a interveni rapid pe piețele regionale și a asigura volumele necesare de energie electrică în contextul actual.

Extinderea mandatului va permite, totodată, încheierea unor contracte pe termen lung, inclusiv cu producători locali de energie din surse regenerabile, contribuind la diversificarea surselor și la reducerea dependenței de importuri. Autoritățile afirmă că măsura va ajuta la menținerea stabilității tarifare și la protejarea economiei de șocurile de preț din regiune.

Hotărârea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. În prezent, necesarul de energie electrică al malului drept al Nistrului este acoperit din surse interne și din import, după ce, de la începutul anului 2025, nu mai este livrată energie de la Centrala de la Cuciurgan, în contextul sistării gazelor naturale de către Gazprom.