Miliardarul „Sheriff”, care controlează Transnistria, are proprietăți în Ucraina și Germania

Victor Gușan, fondatorul și liderul holdingului ce controlează regiunea Transnistria, își păstrează o poziție precaută în contextul geopolitic actual, potrivit declarațiilor analistului de la București al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu. Miliardarul, cunoscut pentru influența sa economică și politică, încearcă să își protejeze averea și să evite includerea pe lista sancțiunilor internaționale, în ciuda legăturilor sale cu Rusia.

„Gușan dorește să se bucure de miliardele lui în liniște, fără să devină ținta sancțiunilor internaționale. Are proprietăți în Ucraina, Germania și o mare parte din exporturile Transnistriei – aproximativ 80% – sunt direcționate către țările Uniunii Europene,” a declarat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

În ciuda presiunilor puternice venite din partea Moscovei, Transnistria, împreună cu administrația de la Chișinău, a reușit să evite implicarea în provocări militare majore împotriva Ucrainei. La începutul războiului, Rusia a încercat să deschidă un nou front de luptă în regiunea Odessa, folosindu-se de proximitatea Transnistriei.

„Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au determinat pe ruși să renunțe, cel puțin temporar, la planul invaziei regiunii Odessa,” a explicat analistul.

Strategia lui Gușan de a păstra Transnistria într-o relativă neutralitate pare să fie dictată de dorința de a proteja legăturile economice cu Uniunea Europeană și de a evita riscuri ce i-ar putea periclita influența și averea.

Refrindu-se la numele holdingului Sheriff, Goșu a spus că este erif porecla fondatului grupului, Victor Gușan, ofițer în serviciile secrete sovietice, unii vorbesc de KGB, alte mărturii indică serviciul armatei, GRU. El și-a luat porecla de Șerif. De unde și numele holdingului, înființat prin 1993, dacă nu greșesc.

Holdingul Sheriff, care controlează întreaga economiei a regiunii transnistrene, are afaceri în importul și desfacerea de produse alimentare, autoturisme, carburanți, produse farmaceutice, producția și exportul de băuturi alcoolice; servicii hoteliere; telefonie fixă și mobilă; internet; producerea de criptovalută, sistemul bancar; asigurări, media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sheriff #transnistria #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.