Miliardarul „Sheriff”, care controlează Transnistria, are proprietăți în Ucraina și Germania

Victor Gușan, fondatorul și liderul holdingului ce controlează regiunea Transnistria, își păstrează o poziție precaută în contextul geopolitic actual, potrivit declarațiilor analistului de la București al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu. Miliardarul, cunoscut pentru influența sa economică și politică, încearcă să își protejeze averea și să evite includerea pe lista sancțiunilor internaționale, în ciuda legăturilor sale cu Rusia.

„Gușan dorește să se bucure de miliardele lui în liniște, fără să devină ținta sancțiunilor internaționale. Are proprietăți în Ucraina, Germania și o mare parte din exporturile Transnistriei – aproximativ 80% – sunt direcționate către țările Uniunii Europene,” a declarat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

În ciuda presiunilor puternice venite din partea Moscovei, Transnistria, împreună cu administrația de la Chișinău, a reușit să evite implicarea în provocări militare majore împotriva Ucrainei. La începutul războiului, Rusia a încercat să deschidă un nou front de luptă în regiunea Odessa, folosindu-se de proximitatea Transnistriei.

„Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au determinat pe ruși să renunțe, cel puțin temporar, la planul invaziei regiunii Odessa,” a explicat analistul.

Strategia lui Gușan de a păstra Transnistria într-o relativă neutralitate pare să fie dictată de dorința de a proteja legăturile economice cu Uniunea Europeană și de a evita riscuri ce i-ar putea periclita influența și averea.

Refrindu-se la numele holdingului Sheriff, Goșu a spus că este erif porecla fondatului grupului, Victor Gușan, ofițer în serviciile secrete sovietice, unii vorbesc de KGB, alte mărturii indică serviciul armatei, GRU. El și-a luat porecla de Șerif. De unde și numele holdingului, înființat prin 1993, dacă nu greșesc.

Holdingul Sheriff, care controlează întreaga economiei a regiunii transnistrene, are afaceri în importul și desfacerea de produse alimentare, autoturisme, carburanți, produse farmaceutice, producția și exportul de băuturi alcoolice; servicii hoteliere; telefonie fixă și mobilă; internet; producerea de criptovalută, sistemul bancar; asigurări, media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sheriff #transnistria #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.