Milioane din aburi de spirt! Cine controlează piața etanolului în Moldova

În ultimele patru sezoane, Republica Moldova a exportat 156,4 mii tone de etanol, potrivit analizei economistului Iurie Rija. Cel mai bun an pentru industria de profil a fost 2021-2022, când s-au livrat peste 47 milioane litri, un record neatins ulterior. În următoarele trei sezoane, volumele exportate s-au stabilizat la 35–37 milioane litri, cu 20–22% sub nivelul maxim. În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, exporturile au atins aproape 37 milioane litri, iar prețul mediu a fost de 14,1 lei/kg.

Și exporturile de DDGS – produs secundar valoros al procesării etanolului – au înregistrat o evoluție importantă: 84,5 mii tone în patru sezoane, cu o medie anuală de circa 21 mii tone. După o scădere în 2022-2023, sectorul a revenit pe creștere, atingând 22,7 mii tone în sezonul 2024-2025. Prețul mediu a oscilat între 3,7 și 4,9 lei/kg, fiind în prezent de 4,2 lei/kg.

Valoarea totală obținută din exporturile de etanol și DDGS în perioada 2021 – primul semestru 2025 se ridică la 152,8 milioane euro. Anul 2022 a adus cele mai mari încasări – 47,6 milioane euro –, datorită atât volumelor mari, cât și prețurilor favorabile pe piața internațională. În 2023 și 2024, veniturile au variat între 26 și 30 milioane euro, iar în primele șase luni din 2025 s-au înregistrat deja 15,9 milioane euro.

Piața este dominată de câțiva jucători majori. În 2024, Zernoff și Garma-Grup au realizat împreună 94% din exporturile de etanol, iar Zernoff și Ancom-Agro – 98,7% din exporturile de DDGS. O parte din DDGS este utilizată intern pentru producerea de biogaz, ceea ce crește rentabilitatea prin reducerea costurilor energetice, dar limitează volumele disponibile pentru export.

Analiza mai arată că, dacă fabricile și-ar folosi integral capacitățile – 57,8 milioane litri de etanol și 40,8 mii tone de DDGS anual –, încasările din export ar fi fost cu 80,8 milioane euro mai mari în perioada 2021 – I semestru 2025. Principalele piețe de desfacere sunt peste 15 țări, inclusiv Serbia, Grecia, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria, Germania, Olanda și Spania.

Economistul subliniază că principalul factor care a frânat dezvoltarea industriei în ultimii ani a fost creșterea costurilor energetice, în special scumpirea gazului, care a aproape dublat costurile de producție. Excluderea sectorului din programul guvernamental de compensare a tarifelor la energia electrică a amplificat dificultățile.

În 2019, Zernoff SRL din Chișinău a fost vizată într-o anchetă internațională după ce autoritățile din Spania și Georgia au descoperit o schemă de livrare a spirtului etilic către producători de brandy spaniol și coniac francez contrafăcut. Potrivit El Mundo, cisternele cu spirt, urmărite prin Europa, ridicau suspiciuni privind nerespectarea normelor UE, care impun ca brandy să fie produs doar din rachiu de vin.

Investigațiile au arătat că spirtul etilic neutru (ENA), vândut de Zernoff prin Brina Project LLP (Marea Britanie), era folosit fraudulos în loc de rachiu de vin, fiind de 3-4 ori mai ieftin și afectând piața autentică de brandy și coniac.

Zernoff SRL, controlată în proporție de 78,2% de compania românească Viteza Optim SRL și deținătorii Denis Cibizov și Gheorghi Cozoveachin (câte 10,9%), produce alcool etilic din cereale. Transportul se făcea printr-o firmă logistică din Sofia, M&M, fără legături cu producția de alcool.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#etanol #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.