Exporturile de porumb din Moldova s-au prăbușit cu 93%: piața e la pământ

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dramatice scăderi ale exporturilor de porumb din ultimii ani. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), volumul exportat a fost de doar 74 014 tone, înregistrând o scădere de 79% față de sezonul anterior și de 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022, când au fost exportate peste 1 milion de tone.

Deși prețul mediu al porumbului, de 4,27 lei/kg, este mai mare decât în sezonul trecut (3,30 lei/kg), acesta rămâne sub nivelurile din sezoanele anterioare (4,45 lei/kg în 2021–2022 și 5,31 lei/kg în 2022–2023). În plus, valoarea totală a exporturilor s-a redus drastic, ajungând la 315,8 milioane lei, față de 1,17 miliarde lei în sezonul 2023–2024 și 4,56 miliarde lei în sezonul 2021–2022.

Analiza lunară arată o dinamică anemică a exporturilor, cu valori de doar 2–3 mii tone în lunile de vârf, față de sute de mii de tone în anii precedenți. Chiar și în februarie 2025, considerată o lună de redresare, exporturile au însumat doar 22 143 tone, față de 250 mii tone în februarie 2022.

Dacă anterior România era principala piață de desfacere, în debutul anului 2025 acest loc a fost preluat de Turcia, cu un volum de 12 627 tone, comparativ cu doar 7 363 tone livrate către România. De asemenea, apar noi destinații surpriză, precum Insulele Marshall, care au importat peste 6 000 tone de porumb moldovenesc.

În 2024, „OROM-IMEXPO” SRL a fost liderul exporturilor, cu 74 194 tone, urmată de „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL. Totuși, în primele luni din 2025, grupul Rusagro, prin „RUSAGRO-PRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, a devenit lider, controlând aproape 44% din totalul exporturilor între 1 ianuarie și 11 martie.

Prețurile porumbului au oscilat semnificativ. În august 2024, seceta a dus la un salt la 5,48 lei/kg, dar ulterior prețul a scăzut, influențat de oferta competitivă din Ucraina. În decembrie 2024, s-a înregistrat un vârf de 8,71 lei/kg, datorat livrărilor pentru însămânțare. Până în martie 2025, însă, prețul a coborât la 4,56 lei/kg, iar trendul este descendent.

Pe fondul introducerii licențierii obligatorii a importurilor, începând cu octombrie 2023, volumul de porumb importat s-a prăbușit. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 mii tone, în 2024 s-au importat doar 159 tone, iar în primele luni ale lui 2025 – 113 tone. Singura companie care mai activează în import este „SADRO-URSU” SRL. Ucraina, principalul furnizor din trecut, nu a mai exportat deloc porumb către Moldova în 2024 și 2025.

Un aspect pozitiv evidențiat de Rija este faptul că o parte considerabilă din porumbul disponibil a fost procesat intern pentru producerea de etanol. Din 140 mii de tone ieșite din circuitul stocurilor, 65,6 mii tone au fost transformate în etanol, iar restul exportate. Stocurile rămase, de aproximativ 500 mii tone, sunt suficiente pentru necesarul intern, dar insuficiente pentru relansarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.