Exporturile de porumb din Moldova s-au prăbușit cu 93%: piața e la pământ

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dramatice scăderi ale exporturilor de porumb din ultimii ani. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), volumul exportat a fost de doar 74 014 tone, înregistrând o scădere de 79% față de sezonul anterior și de 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022, când au fost exportate peste 1 milion de tone.

Deși prețul mediu al porumbului, de 4,27 lei/kg, este mai mare decât în sezonul trecut (3,30 lei/kg), acesta rămâne sub nivelurile din sezoanele anterioare (4,45 lei/kg în 2021–2022 și 5,31 lei/kg în 2022–2023). În plus, valoarea totală a exporturilor s-a redus drastic, ajungând la 315,8 milioane lei, față de 1,17 miliarde lei în sezonul 2023–2024 și 4,56 miliarde lei în sezonul 2021–2022.

Analiza lunară arată o dinamică anemică a exporturilor, cu valori de doar 2–3 mii tone în lunile de vârf, față de sute de mii de tone în anii precedenți. Chiar și în februarie 2025, considerată o lună de redresare, exporturile au însumat doar 22 143 tone, față de 250 mii tone în februarie 2022.

Dacă anterior România era principala piață de desfacere, în debutul anului 2025 acest loc a fost preluat de Turcia, cu un volum de 12 627 tone, comparativ cu doar 7 363 tone livrate către România. De asemenea, apar noi destinații surpriză, precum Insulele Marshall, care au importat peste 6 000 tone de porumb moldovenesc.

În 2024, „OROM-IMEXPO” SRL a fost liderul exporturilor, cu 74 194 tone, urmată de „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL. Totuși, în primele luni din 2025, grupul Rusagro, prin „RUSAGRO-PRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, a devenit lider, controlând aproape 44% din totalul exporturilor între 1 ianuarie și 11 martie.

Prețurile porumbului au oscilat semnificativ. În august 2024, seceta a dus la un salt la 5,48 lei/kg, dar ulterior prețul a scăzut, influențat de oferta competitivă din Ucraina. În decembrie 2024, s-a înregistrat un vârf de 8,71 lei/kg, datorat livrărilor pentru însămânțare. Până în martie 2025, însă, prețul a coborât la 4,56 lei/kg, iar trendul este descendent.

Pe fondul introducerii licențierii obligatorii a importurilor, începând cu octombrie 2023, volumul de porumb importat s-a prăbușit. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 mii tone, în 2024 s-au importat doar 159 tone, iar în primele luni ale lui 2025 – 113 tone. Singura companie care mai activează în import este „SADRO-URSU” SRL. Ucraina, principalul furnizor din trecut, nu a mai exportat deloc porumb către Moldova în 2024 și 2025.

Un aspect pozitiv evidențiat de Rija este faptul că o parte considerabilă din porumbul disponibil a fost procesat intern pentru producerea de etanol. Din 140 mii de tone ieșite din circuitul stocurilor, 65,6 mii tone au fost transformate în etanol, iar restul exportate. Stocurile rămase, de aproximativ 500 mii tone, sunt suficiente pentru necesarul intern, dar insuficiente pentru relansarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.