Ministerele și alte instituții publice au rămas cu multiple locuri vacante. Criză gravă de cadre în serviciul public

Disponibilizările și refluxul de cadre după schimbările politice din acest an au lăsat marea majoritate a ministerelor și altor instituții publice cu multiple locuri vacante, inclusiv pentru funcțiile de conducere.

De exemplu, Ministerul Finanțelor are doar secretar general și niciun secretar de stat de profil (patru locuri vacante de secretar de stat), Ministerul Economiei are un singur secretar de stat de profil și trei poziții vacante de secretar de stat), Ministerul Muncii și Protecției Sociale are doar doi secretari de stat și două locuri vacante, Comisia Națională a Pieței Financiare are un singur vice-director, în timp ce funcția de director și celelalte funcții de vice-directori au rămas vacante, iar statutul unor instituții, cum ar fi ANRE sau Consiliul Concurenței, rămâne incert din perspectiva reorganizării posibile a acestora și a numirii noilor membri în organele de conducere”, constată Expert Grup.

Problema respectivă relevă o criză gravă de cadre în serviciul public din cauza salarizării și a condițiilor de muncă neatractive, precum și din cauza subminării constante a prestigiului serviciului public pe parcursul ultimilor ani. „Aceasta constituie o constrângere fundamentală pentru promovarea unor politici publice și reforme calitative. Eliminarea acesteia trebuie să fie o prioritate stringentă pentru anul viitor, prin promovarea unei reforme ample a salarizării în serviciul public (salariile în sectorul public trebuie armonizate cu cele din sectorul privat) și reorganizarea administrației publice, pentru a spori eficiența și a mobiliza resursele necesare pentru îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă ale funcționarilor publici”, mai spun economiștii Expert Grup.

Totodată, trebuie pus accent pe criteriile de profesionalism și integritate în procesul de recrutare, iar criteriul politic trebuie exclus definitiv pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor și preveni „corporatismul politic”.

#minitsere #locuri vacante #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de vinuri străine în Rusia s-au prăbușit în primul trimestru al anului 2025, înregistrând o scădere dramatică de aproape 50%, potrivit unei analize realizate de „RIA Novosti” pe baza datelor statistice oficiale.

În perioada ianuarie–martie, valoarea totală a vinurilor importate în Rusia a fost de doar 119,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anterior scăderile afectau preponderent vinurile europene, acum declinul este generalizat și afectează toate sursele de aprovizionare.

Lovitura cea mai dură a fost resimțită de vinurile spaniole, ale căror livrări s-au prăbușit de la 10,9 milioane de dolari la doar 2,2 milioane de dolari, împingând Spania pe locul 9 și scoțând-o din rândul principalilor furnizori ai Rusiei.

Italia rămâne cel mai mare exportator de vin în Rusia, dar și aici cifrele s-au prăbușit: 32,4 milioane de dolari în primul trimestru, o scădere de aproape trei ori față de anul precedent. Livrările din Georgia au scăzut de 2,4 ori, ajungând la 27,6 milioane de dolari, iar cele din Letonia au scăzut cu 10%, la 25,4 milioane de dolari. Polonia ocupă locul patru în clasament, cu 9,8 milioane de dolari, înregistrând o scădere de 1,8 ori.

Vinurile portugheze au suferit un recul de aproape o treime, cu importuri de 6,2 milioane de dolari, dar au reușit să o înlocuiască pe Spania în topul principalilor furnizori. Alte țări care exportă vin în Rusia au raportat de asemenea scăderi: Chile – 5,2 milioane de dolari, Lituania – 3,8 milioane de dolari, Germania – 3,3 milioane de dolari, iar Franța – doar 0,7 milioane de dolari.

Această scădere abruptă reflectă dificultățile tot mai mari din comerțul internațional cu Rusia, pe fondul sancțiunilor economice și a reconfigurării fluxurilor comerciale globale.