Ministerul Justiției pe Zoom costă 5,5 milioane de lei în 2026

Ministerul Justiției a venit cu explicații oficiale privind utilizarea programului rusesc TrueConf în sistemul judecătoresc, după criticile formulate de experți și presă. Într-un răspuns pentru Rupor.md, citat de Reliattea, instituția a admis că software-ul folosit în prezent este tehnic depășit și nu mai corespunde cerințelor actuale ale procesului de digitalizare.

Potrivit ministerului, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a achiziționat deja două licențe Zoom Meetings Standard Pro, care sunt testate în prezent la Judecătoria Bălți. Decizia a fost motivată prin funcționalitățile superioare ale platformei: Zoom permite organizarea ședințelor cu traducere simultană și generează automat stenograme — opțiuni inexistente în TrueConf.

„Aplicația TrueConf, cumpărată în 2019, este rigidă și nu mai corespunde cerințelor actuale de digitalizare. Trecerea la alte platforme este una treptată și depinde de resursele financiare disponibile, deoarece licențele soluțiilor de videoconferință sunt costisitoare și necesită actualizări periodice”, precizează Ministerul Justiției.

Costurile, principalul obstacol

Deși platforma TrueConf este considerată depășită, renunțarea imediată la ea este dificilă din cauza costurilor ridicate. Ministerul amintește de un raport al USAID din 2023, care estima că echiparea tuturor instanțelor cu licențe Zoom ar necesita aproximativ un milion de lei anual.

În prezent, sistemul judecătoresc folosește 91 de seturi de echipamente bazate pe TrueConf. Licențele au fost achiziționate în 2019 de către partenerii de dezvoltare și sunt nelimitate, ceea ce înseamnă că nu implică cheltuieli suplimentare pentru stat.

În contextul criticilor legate de utilizarea unui produs dezvoltat în Federația Rusă, Ministerul Justiției susține că securitatea datelor este garantată de infrastructura națională.

„Aplicația funcționează pe infrastructura administrată de STISC. Aceasta asigură protecția datelor și a accesului la platformă”, se arată în răspunsul instituției.

Ministerul afirmă că procesul de modernizare va continua. În proiectul bugetului de stat pentru 2026 sunt prevăzute 5,5 milioane de lei pentru extinderea utilizării videoconferințelor în instanțe.

Modernizarea completă și alinierea la standarde noi sunt planificate în cadrul foii de parcurs „Supremația legii”, cu termen de implementare până în decembrie 2027.

Contextul criticilor

Expertul WatchDog.MD Alexandru Bot și portalul SPPOT au criticat recent faptul că instanțele din Moldova folosesc software rusesc, în timp ce autoritățile afirmă că luptă împotriva amenințărilor hibride. Aceștia au subliniat caracterul paradoxal al situației: o parte dintre ședințele de judecată, inclusiv cele închise, sunt gestionate printr-o platformă ale cărei clienți principali includ compania rusă „Rostelecom”. Totodată, Moldova se află astfel în aceeași categorie cu Rusia și Kazahstan în ceea ce privește soluțiile IT utilizate, în timp ce state precum Germania, Italia, Lituania sau Ucraina au trecut demult la platforme standardizate precum Zoom și Cisco Webex.

#minister #milioane #ZOOM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.