Ministrul ceh de Externe: Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav în criza gazelor

Livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa de la sfârşitul anului trecut au arătat că Rusia nu poate folosi gazele ca pârghie economică puternică asupra Europei, iar deficitul de gaze a sprijinit eforturile de a construi mai multă capacitate de GNL pe continent, a declarat ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky.

Lipavsky a afirmat într-un interviu pentru Reuters că, după ce preţurile au crescut la sfârşitul anului trecut, pe fondul scăderii livrărilor din Rusia, reorientarea unor livrări de GNL către Europa a arătat că există alternative la gazele ruseşti şi a susţinut argumentul pentru investiţii în infrastructură.

„Îmi place să spun că (preşedintele rus) Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav de Crăciun, pentru că a arătat că nu suntem dependenţi de gazele ruseşti. Nu spun că putem fi dependenţi doar de GNL, dar acesta este un exemplu foarte bun că Rusia nu îşi poate permite să folosească gazele ca pârghie economică fundamentală, pentru că dacă Europa construieşte suficiente mecanisme, terminale, îşi va diversifica securitatea energetică”, a spus Lipavsky.

Republica Cehă care nu are ieşire la mare, consumă în jur de 8,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, majoritatea provenind din Rusia prin Germania.

Lipavsky a declarat că guvernul ceh îşi propune să obţină acces la un terminal GNL într-o ţară vecină, el recunoscând însă că va fi nevoie de timp pentru a pune în practică un astfel de plan.

Cele mai apropiate terminale existente sau posibile sunt în Polonia şi Germania.

”Un astfel de proiect este în mod clar în interesul securităţii Cehiei şi, prin urmare, ministerul îl sprijină pe deplin”, a spus el.

Ministrul nu a spus ce formă ar trebui să ia participarea Cehiei.

Occidentul a acuzat Rusia că reţine gazele pentru a ajuta la creşterea preţurilor şi a face presiuni asupra autorităţilor de reglementare din UE şi Germania pentru a aproba noua legătură Nord Stream 2, care va dubla capacitatea de export prin conducte a Moscovei prin Marea Baltică. Rusia neagă aceste acuzaţii, iar Gazprom spune că îndeplineşte toate contractele pe termen lung.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a declarat luna trecută că Rusia a contribuit la o aprovizionare insuficientă cu gaze naturale către Europa, pe fondul conflictului dintre Moscova şi Occident din cauza Ucrainei. Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele necesare UE. Impactul potenţial asupra acestei aprovizionări, dacă Rusia invadează Ucraina, a determinat un impuls în UE de a creşte aprovizionarea din alte ţări.

#Jan Lipavsky #criza gazelor #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi majorat în 2026 cu până la 421,1 milioane de lei, echivalentul a 21,27 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Agenția Proprietății Publice.

Documentul prevede că Ministerul Finanțelor va aloca suma din contul împrumuturilor contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, în cadrul proiectelor ce vizează achiziția locomotivelor și reabilitarea infrastructurii feroviare. Suma este prevăzută expres în Legea bugetului de stat pentru anul 2026.

Autorii precizează că banii nu vor fi transferați integral, într-o singură tranșă. „Nu va fi alocată printr-o tranșă toată suma, în vederea majorării capitalului social, dar se va aloca mijloace financiare (…) în limita cuantumului facturilor emise, verificate și confirmate de experții Băncii, pentru lucrările executate”, se arată în document. Astfel, pe parcursul anului 2026, majorarea capitalului social va fi efectuată în mai multe etape, în limita plafonului aprobat.

În nota informativă se amintește că Republica Moldova a semnat în 2014 un acord de împrumut cu BERD pentru realizarea Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurare a infrastructurii feroviare, iar în 2016 a fost semnat contractul de finanțare cu BEI pentru infrastructura de cale ferată și parcul de material rulant. Conform prevederilor contractului, „împrumutatul va pune la dispoziția Promotorului surse din creditul acordat sub forma unei contribuții de capital”, iar mijloacele financiare sunt alocate beneficiarului, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, prin aport la capitalul social.

Proiectul stabilește că Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, va opera modificările necesare în statutul întreprinderii și le va prezenta Agenția Servicii Publice pentru înregistrarea de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, „având în vedere necesitatea efectuării plăților pentru lucrările de reabilitare, precum și în scopul evitării tergiversării realizării proiectului de reabilitare a căii ferate Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești”.

La începutul lunii februarie curent, Guvernul a aprobat reorganizarea ÎS ”Calea Ferată din Moldova” prin separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare. În urma reformei se prevede crearea Societății pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. În acest context, APP a anunțat inițierea procedurii de evaluare a activelor Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, etapă necesară pentru reorganizarea companiei.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.