Ministrul ceh de Externe: Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav în criza gazelor

Livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa de la sfârşitul anului trecut au arătat că Rusia nu poate folosi gazele ca pârghie economică puternică asupra Europei, iar deficitul de gaze a sprijinit eforturile de a construi mai multă capacitate de GNL pe continent, a declarat ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky.

Lipavsky a afirmat într-un interviu pentru Reuters că, după ce preţurile au crescut la sfârşitul anului trecut, pe fondul scăderii livrărilor din Rusia, reorientarea unor livrări de GNL către Europa a arătat că există alternative la gazele ruseşti şi a susţinut argumentul pentru investiţii în infrastructură.

„Îmi place să spun că (preşedintele rus) Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav de Crăciun, pentru că a arătat că nu suntem dependenţi de gazele ruseşti. Nu spun că putem fi dependenţi doar de GNL, dar acesta este un exemplu foarte bun că Rusia nu îşi poate permite să folosească gazele ca pârghie economică fundamentală, pentru că dacă Europa construieşte suficiente mecanisme, terminale, îşi va diversifica securitatea energetică”, a spus Lipavsky.

Republica Cehă care nu are ieşire la mare, consumă în jur de 8,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, majoritatea provenind din Rusia prin Germania.

Lipavsky a declarat că guvernul ceh îşi propune să obţină acces la un terminal GNL într-o ţară vecină, el recunoscând însă că va fi nevoie de timp pentru a pune în practică un astfel de plan.

Cele mai apropiate terminale existente sau posibile sunt în Polonia şi Germania.

”Un astfel de proiect este în mod clar în interesul securităţii Cehiei şi, prin urmare, ministerul îl sprijină pe deplin”, a spus el.

Ministrul nu a spus ce formă ar trebui să ia participarea Cehiei.

Occidentul a acuzat Rusia că reţine gazele pentru a ajuta la creşterea preţurilor şi a face presiuni asupra autorităţilor de reglementare din UE şi Germania pentru a aproba noua legătură Nord Stream 2, care va dubla capacitatea de export prin conducte a Moscovei prin Marea Baltică. Rusia neagă aceste acuzaţii, iar Gazprom spune că îndeplineşte toate contractele pe termen lung.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a declarat luna trecută că Rusia a contribuit la o aprovizionare insuficientă cu gaze naturale către Europa, pe fondul conflictului dintre Moscova şi Occident din cauza Ucrainei. Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele necesare UE. Impactul potenţial asupra acestei aprovizionări, dacă Rusia invadează Ucraina, a determinat un impuls în UE de a creşte aprovizionarea din alte ţări.

#Jan Lipavsky #criza gazelor #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.