Ministrul ceh de Externe: Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav în criza gazelor

Livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa de la sfârşitul anului trecut au arătat că Rusia nu poate folosi gazele ca pârghie economică puternică asupra Europei, iar deficitul de gaze a sprijinit eforturile de a construi mai multă capacitate de GNL pe continent, a declarat ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky.

Lipavsky a afirmat într-un interviu pentru Reuters că, după ce preţurile au crescut la sfârşitul anului trecut, pe fondul scăderii livrărilor din Rusia, reorientarea unor livrări de GNL către Europa a arătat că există alternative la gazele ruseşti şi a susţinut argumentul pentru investiţii în infrastructură.

„Îmi place să spun că (preşedintele rus) Vladimir Putin a oferit Europei un cadou grozav de Crăciun, pentru că a arătat că nu suntem dependenţi de gazele ruseşti. Nu spun că putem fi dependenţi doar de GNL, dar acesta este un exemplu foarte bun că Rusia nu îşi poate permite să folosească gazele ca pârghie economică fundamentală, pentru că dacă Europa construieşte suficiente mecanisme, terminale, îşi va diversifica securitatea energetică”, a spus Lipavsky.

Republica Cehă care nu are ieşire la mare, consumă în jur de 8,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, majoritatea provenind din Rusia prin Germania.

Lipavsky a declarat că guvernul ceh îşi propune să obţină acces la un terminal GNL într-o ţară vecină, el recunoscând însă că va fi nevoie de timp pentru a pune în practică un astfel de plan.

Cele mai apropiate terminale existente sau posibile sunt în Polonia şi Germania.

”Un astfel de proiect este în mod clar în interesul securităţii Cehiei şi, prin urmare, ministerul îl sprijină pe deplin”, a spus el.

Ministrul nu a spus ce formă ar trebui să ia participarea Cehiei.

Occidentul a acuzat Rusia că reţine gazele pentru a ajuta la creşterea preţurilor şi a face presiuni asupra autorităţilor de reglementare din UE şi Germania pentru a aproba noua legătură Nord Stream 2, care va dubla capacitatea de export prin conducte a Moscovei prin Marea Baltică. Rusia neagă aceste acuzaţii, iar Gazprom spune că îndeplineşte toate contractele pe termen lung.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a declarat luna trecută că Rusia a contribuit la o aprovizionare insuficientă cu gaze naturale către Europa, pe fondul conflictului dintre Moscova şi Occident din cauza Ucrainei. Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele necesare UE. Impactul potenţial asupra acestei aprovizionări, dacă Rusia invadează Ucraina, a determinat un impuls în UE de a creşte aprovizionarea din alte ţări.

#Jan Lipavsky #criza gazelor #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.