Ministrul de Externe cere de urgenţă „interconectarea directă a reţelelor electrice din Moldova şi România”

Ministrul de Externe de la Chişinău, Nicul Popescu, cere urgentarea procedurilor europene care ar asigura finanțarea interconectării directe a reţelelor electrice din Moldova şi România, subliniind că în vremuri de război nu mai pot fi aplicate aceleaşi proceduri birocratice ca în timp de pace, întrucât ţara sa suferă de pe urma războiului din vecinătate.

Republica Moldova cere ajutorul României. Mai exact, ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, spune că nu este o perioadă în care semnarea unor contracte să se lovească de cutume birocratice: „Avem nevoie urgentă de o interconectare cu România, aşa că pentru noi nu este totuna dacă procedura durează 1 an sau 5 ani”.

Pentru stabilitatea Republicii Moldova sunt vitale proiectele de infrastructură, cum ar fi interconectorul de electricitate care să lege reţeaua electrică a ţării direct de România, ocolind Ucraina, ceea ce ar diversifica şi, prin urmare, ar asigura o aprovizionare cu energie mai sigură.

Ministrul de Externe de la Chişinău: Nu putem să aplicăm aceeaşi viteză şi aceleaşi proceduri

Nicu Popescu a declarat că există sprijin politic şi economic internaţional pentru astfel de proiecte, dar procedurile de implementare a acestora sunt prea lente. Termenul limită pentru interconectorul cu România, finanţat parţial cu fonduri UE, este 2026.

„Procedurile valabile pe timp de pace trebuie reevaluate, pentru că noi nu trăim în timp de pace. Europa este afectată de un război la scară largă – cel mai mare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Nu putem să aplicăm aceeaşi viteză şi aceleaşi proceduri”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău.

Popescu a declarat că aceasta a fost una dintre principalele probleme pe care le-a discutat cu oficialii guvernului german în timpul vizitei sale la Berlin. Ţara sa, cu 2,5 milioane de locuitori, a fost grav afectată de consecinţele războiului din Ucraina vecină, care a dus la o inflaţie de peste 20% şi a provocat întreruperi de energie electrică după atacurile ruseşti asupra instalaţiilor energetice ucrainene. Moldova spune că se confruntă, de asemenea, cu încercările ruseşti de a o destabiliza, acuzaţii pe care Moscova le neagă.

Republica Moldova se pregătește intens pentru aderarea la UE

„Aderarea la Uniunea Europeană a unor ţări precum Moldova şi Ucraina este cea mai bună şi singura cale de a ne asigura că partea noastră de Europă revine la o situaţie de pace”, a declarat Nicu Popescu.

El a spus că Republica Moldova speră ca cel puţin până la sfârşitul anului să primească un semn că negocierile de aderare la UE pot începe, iar în acest timp Chişinăul se va grăbi să implementeze reformele propuse de Bruxelles.

Reformarea sistemului de justiţie extrem de corupt este o prioritate absolută, a spus Popescu, întrucât jumătate din recomandările Comisiei Europene pentru Republica Moldova se concentrează pe acest sector.

Pe de altă parte, faptul că Republica Moldova organizează în iunie cel de-al doilea summit din istorie al Comunităţii Politice Europene este un semn puternic de susţinere, a subliniat ministrul de Externe Nicu Popescu.

Moldova contează, Moldova nu este singură

Iniţiativa, o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron, a apărut după invazia Rusiei în Ucraina, reunind pe picior de egalitate cele 27 de state membre ale UE şi alte 17 ţări europene.

„Este un semn clar pentru societatea moldovenească, dar şi pentru regiune în general, că Moldova contează, că Moldova nu este singură”, a arătat Nicu Popescu, menţionând că este prea devreme încă pentru a spune ce iniţiative concrete ar putea fi convenite la summit.

Moldova speră să accelereze măsurile de integrare europeană şi să se asigure că poate beneficia de iniţiative pe care cetăţenii UE le consideră de la sine înţelese, cum ar fi roamingul gratuit pentru telefoane mobile şi programul Erasmus care permite schimbul de studenţi, a declarat Nicu Popescu în interviul acordat pentru Reuters în timpul vizitei la Berlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interconectare #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane în Republica Moldova ajung la aproximativ 36 020 de lei, fără a include chiria, potrivit datelor publicate de platforma internațională Numbeo, care monitorizează prețurile și puterea de cumpărare în peste 200 de țări. Pentru o persoană singură, costurile lunare sunt evaluate la circa 10 427 de lei, în aceleași condiții, ceea ce conturează nivelul general al cheltuielilor de trai raportat la veniturile disponibile.

Analiza Numbeo arată că costul vieții în Republica Moldova este, în medie, cu 48,4% mai mic decât în Statele Unite ale Americii, iar chiriile sunt cu 63,6% mai reduse, diferență explicată atât de nivelul salariilor, cât și de structura pieței imobiliare și a consumului. În pofida acestui decalaj, cheltuielile pentru utilități și servicii de bază reprezintă o pondere semnificativă în bugetul gospodăriilor. Pentru un apartament de aproximativ 85 m², costurile lunare pentru electricitate, încălzire, apă și salubritate se ridică, în medie, la 3 285 de lei, la care se adaugă circa 145 de lei pentru un abonament de telefonie mobilă și aproximativ 183 de lei pentru internet fix.

Datele privind consumul zilnic indică prețuri relativ accesibile la alimentele de bază: un litru de lapte costă în jur de 21 de lei, o pâine de 500 g – 10 lei, un kilogram de cartofi – aproximativ 13 lei, iar carnea de pui ajunge la circa 93 de lei/kg. Pentru fructe și legume, prețurile variază în funcție de sezon, merele fiind estimate la 16–17 lei/kg, iar roșiile la aproximativ 35 de lei/kg. O masă la un restaurant ieftin este evaluată la 150 de lei, în timp ce un prânz pentru două persoane la un local de nivel mediu ajunge la circa 500 de lei, fără băuturi.

Transportul public rămâne unul dintre cele mai accesibile segmente, cu un bilet de 6 lei și un abonament lunar de aproximativ 234 de lei. În ceea ce privește locuințele, chiria pentru un apartament cu un dormitor în centrul orașelor este, în medie, de peste 10 200 de lei, iar în afara centrului – în jur de 7 300 de lei, în timp ce pentru apartamentele cu trei camere, chiriile pot depăși 19 700 de lei în zonele centrale.

În același timp, salariul mediu lunar net este estimat la aproximativ 12 199 de lei, ceea ce evidențiază presiunea pe bugetele familiilor, mai ales în cazul celor care suportă și costuri de chirie. Datele Numbeo au fost actualizate în decembrie 2025 și se bazează pe 1 457 de înregistrări colectate în ultimele 12 luni de la 126 de contributori.

Pentru comparație regională, în România, cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane, fără chirie, se ridică la aproximativ 41 300 de lei. În Ucraina, o familie are nevoie de circa 28 500 de lei.