Mișcare importantă pe piața de energie din Republica Moldova! O companie din România desemnată operatorul pieței

Guvernul Republicii Moldova a desemnat operatorul pieței de energie electrică, SRL „Operatorul Pieței de Energie M”, ca filială a SA „OPCOM” din România. Această hotărâre, aprobată în cadrul ședinței Executivului, marchează un pas semnificativ către consolidarea și integrarea piețelor de energie electrică dintre cele două țări.

OPEM va funcționa ca platformă de tranzacționare a energiei electrice, operând piețele de energie intrazilnică și pentru ziua următoare. Această inițiativă va aduce semnale de preț corecte pe piață și va facilita stabilirea tarifelor diferențiate pentru consumatorii finali, contribuind la eficientizarea întregului sector energetic.

Până la stabilirea piețelor, producătorii eligibili vor avea dreptul la contracte atât cu preț fix, cât și la contracte de diferență, asigurându-le o mai bună integrare pe piață. Aceste măsuri sunt parte a eforturilor comune ale autorităților din Moldova și România de a promova transparența, concurența și eficiența în sectorul energetic.

Decizia de desemnare a SRL „Operatorul Pieței de Energie M” drept filială a OPCOM reprezintă un pas esențial în strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 și este în conformitate cu planurile naționale de acțiuni pentru aderarea la Uniunea Europeană. Această inițiativă se înscrie într-un efort mai amplu de modernizare și aliniere la standardele europene în domeniul energetic, consolidând parteneriatele și integrarea regională în beneficiul ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.