Mișcare surpriză la BNM! Reduce rezervele în lei și valută, dar menține neschimbată dobânda cheie

Banca Națională a Moldovei menține neschimbată rata de bază, la 3,60% anual, la creditele overnight, la nivelul de 5,60 la sută anual, la operațiunile repo, la nivelul de 3,85 la sută anual, iar la depozitele overnight 1,60 la sută anual.

Totodată, BNM a redus norma rezervelor în lei moldovenești de la 29,0 la sută la nivelul de 27,0 la sută și la cele în valută străină de la 39,0 la sută la nivelul de 36,0 la sută din baza de calcul.

„Decizia respectivă este adoptată în contextul propagării în continuare a efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, date fiind decalajele aferente transmisiei acestora”, susține BNM.

Prin decizia de reducere concomitentă a normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă, BNM urmărește scăderea costurilor de creditare. Acest fapt va susține în continuare procesul de creditare a sectorului privat și va impulsiona economia națională.

De menționat că măsurile stimulative cumulate de politică monetară atât de reducerea consecutivă a ratei de bază, cât și de micșorarea normei rezervelor obligatorii vor spori excesul de lichiditate în sistemul bancar până la finele anului curent. Volumul actual și cel prognozat al lichidităților va permite băncilor să crediteze agenții economici și gospodăriile, la fel, și să investească în VMS.

Totodată, în condițiile în care cererea sezonieră de numerar si de credite va depăși prognoza elaborată în cadrul rundei actuale de prognoză, Banca Națională a Moldovei va vărsa volume suplimentare de lichidități în piață monetară prin diminuarea în continuare a normei rezervelor obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.