MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România.

„Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

„Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

„Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

„Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

#MITP #performanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.