Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale din Germania. Pandemia a mutat comerțul în online

26 Apr. 2023, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Apr. 2023, 17:22 // Actual //  bani.md

Conform estimărilor, în 2023, în Germania vor dispărea alte 9000 de magazine de pe piață, după ce, în doi ani de pandemie, numărul unităților comerciale închise a fost de aproximativ 11.000 pe an, arată o analiză Deutsche Welle.

Uși închise, vitrine goale și panouri publicitare înlăturate. Moartea magazinelor devine vizibilă pe tot mai multe artere comerciale din Germania. Perspectivele de viitor sunt la fel de sumbre precum imaginea acestor străzi comerciale cândva animate.

Potrivit estimărilor Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE), în 2023 vor fi închise alte aproximativ 9000 de magazine. În multe cazuri, lichidarea acestor afaceri are legătură directă cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și cu permanenta creștere a costurilor. La nivel federal, cu excepția magazinelor foarte mici, mai rămân 311.000 unități comerciale, conform HDE. În 2015, numărul acestora era de aproape 373.000.

„Având în vedere cifrele din ultimii ani, responsabilii cu administrarea centrelor orașelor și politicienii ar trebui să se alarmeze. Fiindcă fără un comerț cu amănuntul înfloritor, centrele orașelor nu au nicio perspectivă“, avertizează președintele HDE, Alexander von Preen. „Dacă moare comerțul, moare și orașul.“

Reducerea activităților comerciale s-a făcut simțită mai ales în perioada pandemiei. Între 2020 și 2022, numărul unităților comerciale a scăzut cu 11.000 pe an. Înaintea crizei, între 2015 și 2019, se închideau anual, în medie, 5000 de magazine.

Mai ales lichidarea filialelor aparținând marilor lanțuri a atras atenția. Galeria Karstadt-Kaufhof a închis 47 de unități de desfacere, lanțul de magazine pentru încălțăminte Görtz și-a restrâns numărul de sucursale iar o parte din magazinele de modă Gerry Weber vor dispărea.

Pandemia de coronavirus a bătut cuiul la sicriu

Totuși, conform HDE, majoritatea lichidărilor este atribuită firmelor mai mici: boutiquri, magazine de încălțăminte și brutării/patiserii. Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comerțul online a influențat masiv activitatea comercială. În timpul pandemiei, din ce în ce mai mulți clienți au prins gustul cumpărăturilor online. Multe firme medii și-au mutat afacerile și în mediul virtual. În același timp, marile lanțuri comerciale și-au subțiat rețeaua de filiale. „Poate că în principalele zone comerciale nu se vede deocamdată. Dar mai ales în cartierele marilor orașe, în localitățile și comunitățile mai mici se observă“, afirma recent directorul general al HDE Stefan Genth.

În același timp, și modelele de afaceri noi – până recent la modă și care păreau să aibă viitor – au început să se clatine din cauza scăderii puterii de cumpărare a unei mari părți a consumatorilor. „Magazinele bio și fermele cu puncte de vânzare se confruntă, parțial, cu o criză existențială“, spunea recent expertul în comerț cu amănuntul Stephan Rüschen de la Universitatea DHBW din orașul Heilbronn.

Pe fondul numeroaselor spații comerciale goale în multe orașe, reprezentanții Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE) cer o mai bună implicare din partea administrațiilor locale, pentru a împiedica dispariția magazinelor.

Cum poate fi evitat declinul

„În fruntea listei de priorități ar trebui să fie un proces nebirocratic și rapid de acordare a autorizațiilor în caz de modificare a tipului de activitate comercială în spațiile deja existente“, afirmă von Preen.

Unitățile nou deschise și firmele proaspăt înființate au nevoie de condiții optime pentru a se putea dezvolta. Ocuparea spațiilor comerciale din centrele orașelor este în interesul tuturor părților. În caz contrar s-ar putea ajunge la declanșarea unei reacții în lanț și vor exista și mai multe magazine goale, susține von Preen.

Conform unui sondaj al Institutului de cercetare a comerțului (IFH), efectuat la sfârșitul anului trecut pe un eșantion de 69.000 de persoane în centrele a 111 orașe germane, arterele comerciale din centru și-au pierdut șarmul. „Ați recomanda prietenilor sau cunoștințelor dumneavoastră centrul acestui oraș?“ În aproape fiecare al doilea oraș, majoritatea nu ar recomanda centrul.

„Cert este faptul că majoritatea centrelor orașelor au mai mulți critici decât fani“, declară șeful IFH, Boris Hedde. În opinia lui Rolf Pangels, directorul general al Asociației comerțului cu încălțăminte de piele și articole de marochinărie (BTE), n-a mai rămas timp mult pentru o schimbare: „Dacă în politica de planificare nu sunt adoptate rapid contramăsuri, declinul centrelor orașelor nu va mai putea fi oprit“.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală