Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale din Germania. Pandemia a mutat comerțul în online

Conform estimărilor, în 2023, în Germania vor dispărea alte 9000 de magazine de pe piață, după ce, în doi ani de pandemie, numărul unităților comerciale închise a fost de aproximativ 11.000 pe an, arată o analiză Deutsche Welle.

Uși închise, vitrine goale și panouri publicitare înlăturate. Moartea magazinelor devine vizibilă pe tot mai multe artere comerciale din Germania. Perspectivele de viitor sunt la fel de sumbre precum imaginea acestor străzi comerciale cândva animate.

Potrivit estimărilor Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE), în 2023 vor fi închise alte aproximativ 9000 de magazine. În multe cazuri, lichidarea acestor afaceri are legătură directă cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și cu permanenta creștere a costurilor. La nivel federal, cu excepția magazinelor foarte mici, mai rămân 311.000 unități comerciale, conform HDE. În 2015, numărul acestora era de aproape 373.000.

„Având în vedere cifrele din ultimii ani, responsabilii cu administrarea centrelor orașelor și politicienii ar trebui să se alarmeze. Fiindcă fără un comerț cu amănuntul înfloritor, centrele orașelor nu au nicio perspectivă“, avertizează președintele HDE, Alexander von Preen. „Dacă moare comerțul, moare și orașul.“

Reducerea activităților comerciale s-a făcut simțită mai ales în perioada pandemiei. Între 2020 și 2022, numărul unităților comerciale a scăzut cu 11.000 pe an. Înaintea crizei, între 2015 și 2019, se închideau anual, în medie, 5000 de magazine.

Mai ales lichidarea filialelor aparținând marilor lanțuri a atras atenția. Galeria Karstadt-Kaufhof a închis 47 de unități de desfacere, lanțul de magazine pentru încălțăminte Görtz și-a restrâns numărul de sucursale iar o parte din magazinele de modă Gerry Weber vor dispărea.

Pandemia de coronavirus a bătut cuiul la sicriu

Totuși, conform HDE, majoritatea lichidărilor este atribuită firmelor mai mici: boutiquri, magazine de încălțăminte și brutării/patiserii. Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comerțul online a influențat masiv activitatea comercială. În timpul pandemiei, din ce în ce mai mulți clienți au prins gustul cumpărăturilor online. Multe firme medii și-au mutat afacerile și în mediul virtual. În același timp, marile lanțuri comerciale și-au subțiat rețeaua de filiale. „Poate că în principalele zone comerciale nu se vede deocamdată. Dar mai ales în cartierele marilor orașe, în localitățile și comunitățile mai mici se observă“, afirma recent directorul general al HDE Stefan Genth.

În același timp, și modelele de afaceri noi – până recent la modă și care păreau să aibă viitor – au început să se clatine din cauza scăderii puterii de cumpărare a unei mari părți a consumatorilor. „Magazinele bio și fermele cu puncte de vânzare se confruntă, parțial, cu o criză existențială“, spunea recent expertul în comerț cu amănuntul Stephan Rüschen de la Universitatea DHBW din orașul Heilbronn.

Pe fondul numeroaselor spații comerciale goale în multe orașe, reprezentanții Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE) cer o mai bună implicare din partea administrațiilor locale, pentru a împiedica dispariția magazinelor.

Cum poate fi evitat declinul

„În fruntea listei de priorități ar trebui să fie un proces nebirocratic și rapid de acordare a autorizațiilor în caz de modificare a tipului de activitate comercială în spațiile deja existente“, afirmă von Preen.

Unitățile nou deschise și firmele proaspăt înființate au nevoie de condiții optime pentru a se putea dezvolta. Ocuparea spațiilor comerciale din centrele orașelor este în interesul tuturor părților. În caz contrar s-ar putea ajunge la declanșarea unei reacții în lanț și vor exista și mai multe magazine goale, susține von Preen.

Conform unui sondaj al Institutului de cercetare a comerțului (IFH), efectuat la sfârșitul anului trecut pe un eșantion de 69.000 de persoane în centrele a 111 orașe germane, arterele comerciale din centru și-au pierdut șarmul. „Ați recomanda prietenilor sau cunoștințelor dumneavoastră centrul acestui oraș?“ În aproape fiecare al doilea oraș, majoritatea nu ar recomanda centrul.

„Cert este faptul că majoritatea centrelor orașelor au mai mulți critici decât fani“, declară șeful IFH, Boris Hedde. În opinia lui Rolf Pangels, directorul general al Asociației comerțului cu încălțăminte de piele și articole de marochinărie (BTE), n-a mai rămas timp mult pentru o schimbare: „Dacă în politica de planificare nu sunt adoptate rapid contramăsuri, declinul centrelor orașelor nu va mai putea fi oprit“.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#magazine #Germania #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.