Modificarea legii bugetului pentru 2022: Un ochi râde, unul plânge. Se adună nori negri pentru economia Moldovei

Parlamentul a aprobat în prima lectură rectificarea bugetului de stat 2022. Această rectificare vine ca urmare a situației extrem de dificile pe care o parcurgem, dar și a schimbărilor care au loc în lume și în regiune. Războiul influențează puternic economia Republicii Moldova or, acest lucru a obligat autoritățile să facă modificări la bugetul țării.

„În afară de Ucraina, economia țării noastre este mai afectată de acest război. De aceea, este corect ca în situații de criză Guvernul să crească cheltuielile publice, să ajute cetățenii să facă față facturilor tot mai mare, să ajute afacerile și agricultorii loviți de consecințele războiului”, susține deputatul PAS Radu Marian.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate de la 50,066 mlrd. lei până la 52,701 mlrd. lei (+5,3%), iar cheltuielile – de la 65,202 mlrd. lei până la 72,087 mlrd. lei (+10,6%). Respectiv, deficitul bugetului de stat a crescut de la 15,136 mlrd. lei până la 19,386 mlrd. lei (+28,1%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Cele mai semnificative majorări la capitolul cheltuielilor sunt înregistrate la grupul ”protecția socială” (+2,4512 mlrd. lei), precum și la grupurile ”servicii de stat cu destinație generală”, ”servicii în domeniul economiei”, ”învățământ” ș.a.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 37,3%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 102,1 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#modificare #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.