Modificarea legii bugetului pentru 2022: Un ochi râde, unul plânge. Se adună nori negri pentru economia Moldovei

Parlamentul a aprobat în prima lectură rectificarea bugetului de stat 2022. Această rectificare vine ca urmare a situației extrem de dificile pe care o parcurgem, dar și a schimbărilor care au loc în lume și în regiune. Războiul influențează puternic economia Republicii Moldova or, acest lucru a obligat autoritățile să facă modificări la bugetul țării.

„În afară de Ucraina, economia țării noastre este mai afectată de acest război. De aceea, este corect ca în situații de criză Guvernul să crească cheltuielile publice, să ajute cetățenii să facă față facturilor tot mai mare, să ajute afacerile și agricultorii loviți de consecințele războiului”, susține deputatul PAS Radu Marian.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate de la 50,066 mlrd. lei până la 52,701 mlrd. lei (+5,3%), iar cheltuielile – de la 65,202 mlrd. lei până la 72,087 mlrd. lei (+10,6%). Respectiv, deficitul bugetului de stat a crescut de la 15,136 mlrd. lei până la 19,386 mlrd. lei (+28,1%). Deficitul bugetar urmează să fie acoperit atât din surse externe, cât și din cele interne.

Cele mai semnificative majorări la capitolul cheltuielilor sunt înregistrate la grupul ”protecția socială” (+2,4512 mlrd. lei), precum și la grupurile ”servicii de stat cu destinație generală”, ”servicii în domeniul economiei”, ”învățământ” ș.a.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 37,3%, soldul datoriei de stat la data de 31 decembrie 2022 atingând 102,1 mlrd. lei.

Modificarea Legii bugetului de stat a fost necesară pentru atenuarea impactului negativ al crizei energetice și crizei refugiaților asupra populației, instituțiilor publice și agenților economici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#modificare #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 una dintre cele mai puternice scăderi din ultimul deceniu, arată analiza economistul Veaceslav Ioniță. Numărul total al tranzacțiilor cu apartamente la nivel național a coborât la aproximativ 14 mii, de aproape trei ori mai puțin decât vârful din 2019–2021, când se depășea pragul de 40–50 de mii de tranzacții anual

Municipiul Chișinău rămâne principala piață imobiliară a țării, însă ponderea sa în totalul tranzacțiilor a scăzut vizibil, de la circa 75% în anii anteriori la aproximativ 68% în 2025. În paralel, se remarcă o redistribuire geografică a cererii, cu o creștere accentuată a suburbiilor Chișinăului, care au ajuns la o cotă record de 13% din totalul tranzacțiilor din municipiu

Comparativ cu anul 2024, numărul tranzacțiilor cu apartamente s-a redus drastic în aproape toate regiunile analizate. La nivel național, scăderea este de peste 35%, iar în municipiul Chișinău declinul depășește 40%. Cele mai puternice contracții se atestă în orașul Chișinău, Comrat, Strășeni și Cahul, în timp ce doar câteva regiuni au înregistrat evoluții marginal pozitive

În același timp, datele indică o schimbare structurală importantă: ponderea apartamentelor cumpărate prin credit ipotecar a atins în 2025 un maxim istoric de aproximativ 59% din totalul tranzacțiilor. Acest nivel este aproape dublu față de perioada 2016–2020 și reflectă dependența tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară, pe fondul scăderii veniturilor reale și al accesului limitat la lichidități proprii

Potrivit analizei economistului, anul 2025 confirmă intrarea pieței imobiliare într-o fază de ajustare severă, marcată de volume reduse, relocarea cererii spre periferii și o ipotecare accelerată a achizițiilor, tendințe care ar putea persista și în perioada următoare.