Modificări din nou la legea privind comercializarea petrolului. Inițiativa lansată de PAS

11 Aug. 2021, 14:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 14:20 // Actual //  MD Bani

Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) ar urma să preia din nou atribuția de stabilire a prețului maxim de comercializare a produselor petroliere. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații PAS și urmează să fie dezbătut la ședința de vineri a Legislativului, 13 august, scrie Realitatea.md.

Proiectul de lege, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către autori, presupune ca prețul maximal de comercializare cu amănuntul a carburanților să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină 95 și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE.

În rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere. Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produsele petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard.

În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate „la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă”. În plus, existența pe piață a produsele superioare (cu aditivi), va reduce presiunea pe prețul produselor standard, de primă necesitate, afirmă autorii proiectului de lege.

De asemenea, companiilor mai mici proiectul prevede relaxarea condițiile de obținere a licenței. Astfel, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3.

„Această micșorare rezultă din următorul considerent: Pe lângă rezervoarele de capacitate de 50, 100, 200, 400, 500 de mii m3, în prezent sunt utilizate și menținute în stare de lucru mai multe rezervoare cu capacitate mare de 1000, 2000, 3000 și 5000 de mii de m3. În cazul că se micșorează obligația de a deține mai puțin de 1000 m3 de produse petroliere, atunci rezervoarele mari ar cădea în categoria de risc de a deveni inutile și în consecință ar putea degrada infrastructura de depozitare. Astfel, 1000 m3 ar fi varianta de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață și totodată păstrarea parcului existent de depozitare siguranță energetică. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză”, se arată în proiectul celora de la PAS.

Totodată, se propune eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici. Prin proiect se stabilește că Agenția poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Mai multe detalii găsiți aici.

Precizăm că, ultimele ajustări la legislația comercializării produselor petroliere au fost făcute în primăvara acestui an, fiind cunoscute sub „Legea lui Oleinic”, fost deputat, care a venit cu inițiativa legislativă. În urma acestor modificări, pe piața petrolieră s-a atestat un deficit de carburanți, iar prețurile au „explodat”. Unii experți afirmă că ar fi vorba de o criză artificială provocată de marii importatori de la noi.

26 Sept. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu mai figurează în ediția 2026 a Travel & Tourism Development Index (TTDI), clasamentul elaborat de World Economic Forum care evaluează condițiile pentru dezvoltarea sectorului turistic. În timp ce Chișinăul a ieșit din aria de evaluare, mai multe economii emergente înregistrează progrese, iar Albania conduce detașat clasamentul celor mai rapide îmbunătățiri.

Potrivit World Economic Forum, ediția din 2026 analizează 110 economii. Republica Moldova se numără printre cele nouă state și economii care erau incluse în ediția precedentă, din 2024, dar nu mai sunt acoperite de actualul raport. Din această categorie mai fac parte Barbados, Cambodgia, Iran, Liban, Muntenegru, Tadjikistan, Trinidad și Tobago și Venezuela.

Situația contrastează cu evoluția Albaniei, desemnată de WEF drept economia cu cea mai rapidă îmbunătățire a indicelui turistic în perioada 2024–2026. Scorul Albaniei a crescut cu 7%, fiind urmată de Vietnam, cu un avans de 6,3%, Laos – 6,1%, Qatar – 6%, Malaysia – 5,8% și Thailanda – 5,6%.

În clasamentul general, Japonia a devenit lider mondial în 2026, cu un scor de 5,27 puncte. Statele Unite ocupă poziția a doua, cu 5,23 puncte, iar Spania completează podiumul cu 5,22 puncte. Urmează Australia – 5,18, Franța – 5,17, Germania – 5,09, Regatul Unit – 5,08, China – 5,00, Elveția – 4,97 și Italia – 4,93.

WEF subliniază că indicele nu reprezintă un clasament simplu al celor mai vizitate țări și nu măsoară doar numărul turiștilor. TTDI evaluează ansamblul condițiilor care permit dezvoltarea durabilă și competitivă a turismului, inclusiv infrastructura de transport și turistică, conectivitatea, mediul de afaceri, siguranța, resursele naturale și culturale și sustenabilitatea sectorului.