Modificări din nou la legea privind comercializarea petrolului. Inițiativa lansată de PAS

11 Aug. 2021, 14:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 14:20 // Actual //  MD Bani

Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) ar urma să preia din nou atribuția de stabilire a prețului maxim de comercializare a produselor petroliere. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații PAS și urmează să fie dezbătut la ședința de vineri a Legislativului, 13 august, scrie Realitatea.md.

Proiectul de lege, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către autori, presupune ca prețul maximal de comercializare cu amănuntul a carburanților să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină 95 și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE.

În rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere. Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produsele petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard.

În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate „la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă”. În plus, existența pe piață a produsele superioare (cu aditivi), va reduce presiunea pe prețul produselor standard, de primă necesitate, afirmă autorii proiectului de lege.

De asemenea, companiilor mai mici proiectul prevede relaxarea condițiile de obținere a licenței. Astfel, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3.

„Această micșorare rezultă din următorul considerent: Pe lângă rezervoarele de capacitate de 50, 100, 200, 400, 500 de mii m3, în prezent sunt utilizate și menținute în stare de lucru mai multe rezervoare cu capacitate mare de 1000, 2000, 3000 și 5000 de mii de m3. În cazul că se micșorează obligația de a deține mai puțin de 1000 m3 de produse petroliere, atunci rezervoarele mari ar cădea în categoria de risc de a deveni inutile și în consecință ar putea degrada infrastructura de depozitare. Astfel, 1000 m3 ar fi varianta de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață și totodată păstrarea parcului existent de depozitare siguranță energetică. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză”, se arată în proiectul celora de la PAS.

Totodată, se propune eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici. Prin proiect se stabilește că Agenția poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Mai multe detalii găsiți aici.

Precizăm că, ultimele ajustări la legislația comercializării produselor petroliere au fost făcute în primăvara acestui an, fiind cunoscute sub „Legea lui Oleinic”, fost deputat, care a venit cu inițiativa legislativă. În urma acestor modificări, pe piața petrolieră s-a atestat un deficit de carburanți, iar prețurile au „explodat”. Unii experți afirmă că ar fi vorba de o criză artificială provocată de marii importatori de la noi.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.