Moldova a dat lovitura la nivel global! Suntem pe locul 8 la producția de vin și am depășit cele mai puternice state

Republica Moldova a obținut o remarcabilă poziționare în topul mondial al producției de vin, situându-se pe locul 20 cu o impresionantă cifră de 149,9 mii de tone, conform datelor furnizate de platforma Data Pandas. Această performanță vine în contextul unei industrii vitivinicole robuste și a tradiției îndelungate în producția de vinuri de calitate.

Pe lângă această realizare notabilă, Moldova a ocupat locul 8 la nivel global în ceea ce privește producția de vin pe cap de locuitor, atingând un respectabil indicator de 42,2 kg. De asemenea, în ceea ce privește producția de struguri, țara noastră se clasează pe locul 22 în lume, cu un volum de 615,7 mii de tone, dar impresionează pe primul loc la nivel global în ceea ce privește producția de struguri pe cap de locuitor – 173,4 kg.

Conform datelor statistice, liderii mondiali în producția totală de vin rămân Italia, Spania și Franța, cu volume anuale de 4,8 milioane de tone, 4,6 milioane de tone și respectiv 4,3 milioane de tone. În ceea ce privește producția de vin pe cap de locuitor, Spania, Italia și Chile ocupă primele poziții.

Moldova se menține în topul producției de struguri pe cap de locuitor, dominând cu un impresionant volum de 173,4 kg pe an, distanțându-se de alte țări viticole precum Macedonia de Nord, Chile și Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.