Moldova, cimitirul rablelor aduse din import! Șapte din zece mașini, cu numere străine reînregistrate, au peste 16 ani

Proprietarii mașinilor cu numere străine și-au înregistrat 11,4 mii de automobile în perioada 1 iulie 2023 – 31 ianuarie 2024, cu o reducere de 70% la acciză, potrivit unei analize a economistului de la IPRE, Stanislav Ghilețchi.

Taxele achitate proprietarii mașinilor cu numere străine au constituit 328 milioane de lei. „Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, urmare a facilității fiscale, au fost ratate venituri de 765 milioane de lei, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel”, constată Ghilețchi.

Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm3. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluare a mediului.

„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.