Moldova continuă să importe mai mult decât exportă. Deficitul comercial a ajuns la 3 miliarde de dolari

Exporturile Republicii Moldova au crescut în perioada ianuarie – august cu 63,6%, în timp ce importurile au crescut cu 33,7%, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2021. Deficitul balanței comerciale în perioada ianuarie – august a fost de 3 miliarde dolari cu 13% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile în opt luni ale anului 2022 au însumat 3 miliarde dolari, iar doar în luna august au constituit 329,4 milioane dolari, cu 39,4% mai mult față de august 2021.

Livrările de mărfuri în statele din UE au constituit 1,7 miliarde dolari, cu o pondere de 59,5% în total exporturi.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-august 2022, au avut o valoare de 622,5 milioane dolari, cu o pondere de 21%.

Cel mai mult Republica Moldova a exportat cereale – 13%, mașini și aparate – 12%, petrol și produse petroliere – 10,9% și semințe și fructe oleaginoase – 10%.

La capitolul importuri, acestea au constituit 5,8 miliarde dolari, iar în luna august 780 milioane dolari, 35,7% mai mult, comparativ cu luna august 2021.

Petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere în totalul importurilor – 16% și gazele naturale – 8,7%.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene, în ianuarie-august 2022, s-au cifrat la 2,7 miliarde dolari, iar din CSI – 1,4 miliarde dolari. Preponderent din CSI (Rusia) sunt importate gazele naturale.

#expot #comert #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.