Moldova continuă să importe mai mult decât exportă. Deficitul comercial a ajuns la 3 miliarde de dolari

Exporturile Republicii Moldova au crescut în perioada ianuarie – august cu 63,6%, în timp ce importurile au crescut cu 33,7%, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2021. Deficitul balanței comerciale în perioada ianuarie – august a fost de 3 miliarde dolari cu 13% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile în opt luni ale anului 2022 au însumat 3 miliarde dolari, iar doar în luna august au constituit 329,4 milioane dolari, cu 39,4% mai mult față de august 2021.

Livrările de mărfuri în statele din UE au constituit 1,7 miliarde dolari, cu o pondere de 59,5% în total exporturi.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-august 2022, au avut o valoare de 622,5 milioane dolari, cu o pondere de 21%.

Cel mai mult Republica Moldova a exportat cereale – 13%, mașini și aparate – 12%, petrol și produse petroliere – 10,9% și semințe și fructe oleaginoase – 10%.

La capitolul importuri, acestea au constituit 5,8 miliarde dolari, iar în luna august 780 milioane dolari, 35,7% mai mult, comparativ cu luna august 2021.

Petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere în totalul importurilor – 16% și gazele naturale – 8,7%.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene, în ianuarie-august 2022, s-au cifrat la 2,7 miliarde dolari, iar din CSI – 1,4 miliarde dolari. Preponderent din CSI (Rusia) sunt importate gazele naturale.

#expot #comert #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 una dintre cele mai puternice scăderi din ultimul deceniu, arată analiza economistul Veaceslav Ioniță. Numărul total al tranzacțiilor cu apartamente la nivel național a coborât la aproximativ 14 mii, de aproape trei ori mai puțin decât vârful din 2019–2021, când se depășea pragul de 40–50 de mii de tranzacții anual

Municipiul Chișinău rămâne principala piață imobiliară a țării, însă ponderea sa în totalul tranzacțiilor a scăzut vizibil, de la circa 75% în anii anteriori la aproximativ 68% în 2025. În paralel, se remarcă o redistribuire geografică a cererii, cu o creștere accentuată a suburbiilor Chișinăului, care au ajuns la o cotă record de 13% din totalul tranzacțiilor din municipiu

Comparativ cu anul 2024, numărul tranzacțiilor cu apartamente s-a redus drastic în aproape toate regiunile analizate. La nivel național, scăderea este de peste 35%, iar în municipiul Chișinău declinul depășește 40%. Cele mai puternice contracții se atestă în orașul Chișinău, Comrat, Strășeni și Cahul, în timp ce doar câteva regiuni au înregistrat evoluții marginal pozitive

În același timp, datele indică o schimbare structurală importantă: ponderea apartamentelor cumpărate prin credit ipotecar a atins în 2025 un maxim istoric de aproximativ 59% din totalul tranzacțiilor. Acest nivel este aproape dublu față de perioada 2016–2020 și reflectă dependența tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară, pe fondul scăderii veniturilor reale și al accesului limitat la lichidități proprii

Potrivit analizei economistului, anul 2025 confirmă intrarea pieței imobiliare într-o fază de ajustare severă, marcată de volume reduse, relocarea cererii spre periferii și o ipotecare accelerată a achizițiilor, tendințe care ar putea persista și în perioada următoare.