Moldova continuă să importe mai mult decât exportă. Deficitul comercial a ajuns la 3 miliarde de dolari

Exporturile Republicii Moldova au crescut în perioada ianuarie – august cu 63,6%, în timp ce importurile au crescut cu 33,7%, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2021. Deficitul balanței comerciale în perioada ianuarie – august a fost de 3 miliarde dolari cu 13% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile în opt luni ale anului 2022 au însumat 3 miliarde dolari, iar doar în luna august au constituit 329,4 milioane dolari, cu 39,4% mai mult față de august 2021.

Livrările de mărfuri în statele din UE au constituit 1,7 miliarde dolari, cu o pondere de 59,5% în total exporturi.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-august 2022, au avut o valoare de 622,5 milioane dolari, cu o pondere de 21%.

Cel mai mult Republica Moldova a exportat cereale – 13%, mașini și aparate – 12%, petrol și produse petroliere – 10,9% și semințe și fructe oleaginoase – 10%.

La capitolul importuri, acestea au constituit 5,8 miliarde dolari, iar în luna august 780 milioane dolari, 35,7% mai mult, comparativ cu luna august 2021.

Petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere în totalul importurilor – 16% și gazele naturale – 8,7%.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene, în ianuarie-august 2022, s-au cifrat la 2,7 miliarde dolari, iar din CSI – 1,4 miliarde dolari. Preponderent din CSI (Rusia) sunt importate gazele naturale.

#expot #comert #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.