Moldova continuă să importe mai mult decât exportă. Deficitul comercial a ajuns la 3 miliarde de dolari

Exporturile Republicii Moldova au crescut în perioada ianuarie – august cu 63,6%, în timp ce importurile au crescut cu 33,7%, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2021. Deficitul balanței comerciale în perioada ianuarie – august a fost de 3 miliarde dolari cu 13% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile în opt luni ale anului 2022 au însumat 3 miliarde dolari, iar doar în luna august au constituit 329,4 milioane dolari, cu 39,4% mai mult față de august 2021.

Livrările de mărfuri în statele din UE au constituit 1,7 miliarde dolari, cu o pondere de 59,5% în total exporturi.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-august 2022, au avut o valoare de 622,5 milioane dolari, cu o pondere de 21%.

Cel mai mult Republica Moldova a exportat cereale – 13%, mașini și aparate – 12%, petrol și produse petroliere – 10,9% și semințe și fructe oleaginoase – 10%.

La capitolul importuri, acestea au constituit 5,8 miliarde dolari, iar în luna august 780 milioane dolari, 35,7% mai mult, comparativ cu luna august 2021.

Petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere în totalul importurilor – 16% și gazele naturale – 8,7%.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene, în ianuarie-august 2022, s-au cifrat la 2,7 miliarde dolari, iar din CSI – 1,4 miliarde dolari. Preponderent din CSI (Rusia) sunt importate gazele naturale.

#expot #comert #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că statul nu va încasa niciun leu la bugetul de stat în urma procesului de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile ale populației. Potrivit oficialului, actualizarea valorilor cadastrale nu generează venituri pentru bugetul central, ci servește exclusiv drept bază de referință pentru impozitele stabilite de autoritățile locale.

„Dacă prin stat vă referiți la bugetul de stat, răspunsul este zero. Bugetul de stat nu urmează să încaseze nimic din aceste modificări”, a subliniat Gavriliță. El a explicat că impozitul pe bunurile imobile este o prerogativă integrală a autorităților publice locale, iar fiecare primărie, prin deciziile consiliilor locale sau municipale, stabilește cotele, eventualele facilități și scutiri, precum și categoriile de contribuabili vizați.

Ministrul a precizat că rolul Guvernului a fost de a asigura transparență și o evaluare mai apropiată de valoarea reală a proprietăților, fără ca acest lucru să implice automat majorarea impozitelor. „Este de datoria primăriilor să-și revadă impozitele și să le ajusteze astfel încât să corespundă realităților și posibilităților cetățenilor”, a adăugat el.

În acest context, Gavriliță a reiterat că decizia finală privind nivelul impozitului aparține exclusiv autorităților locale, iar Guvernul nu intervine în stabilirea cotelor.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.