Moldova devine hubul gazier al Europei! Chișinăul și Kievul vor adera la coridorul vertical de transport al metanului

Republica Moldova și Ucraina vor adera la coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din care fac parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria, anunță Ministerul Energiei.

Odată cu aderarea Moldovei și Ucrainei, coridorul vertical va urma traseul gazoductului transbalcanic, care merge din Ucraina până Grecia, în sens revers. Coridorul vertical de gaze a fost anunțat pentru prima dată în 2016 de către operatorii rețelelor de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Conceptul de coridor vertical nu este un proiect tradițional de conductă unică, ci un sistem care conectează rețelele naționale de gaze existente și alte infrastructuri de gaze pentru a asigura tranzitul gazelor și pentru a contribui astfel la securitatea energetică.

Anterior, ministrul Energiei, Victor Parlicov declara că în prezent se lucrează, împreună cu Ucraina, „nu doar să reducem prețul de tranzit a gazelor, dar și să creăm un tarif special pe partea noastră de coridor. De asemenea, credem că e posibil să avem un tarif comun pentru întregul coridor din Bulgaria până în Ucraina pentru a-l face confortabil în utilizare pentru cât mai mulți traderi și să servească drept principală rută alternativă pentru stocarea gazelor în depozitele ucrainene în timpul verii, astfel încât să acopere vârful cererii în Europa centrală și de est în timpul iernii. Anterior, anume acesta era principalul avantaj competitiv al Gazprom, pe care-l putem prelua și utiliza cu furnizorii alternativi de gaze”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hub #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.