Moldova devine hubul gazier al Europei! Chișinăul și Kievul vor adera la coridorul vertical de transport al metanului

Republica Moldova și Ucraina vor adera la coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din care fac parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria, anunță Ministerul Energiei.

Odată cu aderarea Moldovei și Ucrainei, coridorul vertical va urma traseul gazoductului transbalcanic, care merge din Ucraina până Grecia, în sens revers. Coridorul vertical de gaze a fost anunțat pentru prima dată în 2016 de către operatorii rețelelor de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Conceptul de coridor vertical nu este un proiect tradițional de conductă unică, ci un sistem care conectează rețelele naționale de gaze existente și alte infrastructuri de gaze pentru a asigura tranzitul gazelor și pentru a contribui astfel la securitatea energetică.

Anterior, ministrul Energiei, Victor Parlicov declara că în prezent se lucrează, împreună cu Ucraina, „nu doar să reducem prețul de tranzit a gazelor, dar și să creăm un tarif special pe partea noastră de coridor. De asemenea, credem că e posibil să avem un tarif comun pentru întregul coridor din Bulgaria până în Ucraina pentru a-l face confortabil în utilizare pentru cât mai mulți traderi și să servească drept principală rută alternativă pentru stocarea gazelor în depozitele ucrainene în timpul verii, astfel încât să acopere vârful cererii în Europa centrală și de est în timpul iernii. Anterior, anume acesta era principalul avantaj competitiv al Gazprom, pe care-l putem prelua și utiliza cu furnizorii alternativi de gaze”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hub #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.