Moldova devine șantier. Top lucrări care vor fi făcute în 2022

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

Proiectul „Moldova drumuri IV” este o continuare a proiectelor anterioare în cadrul cărora au fost reabilitate şi construite circa 500 km de drumuri naţionale.

#reabilitare #drumuri #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei anunță deblocarea a peste 109 MW din capacitatea rețelei electrice pentru noi investiții în energie regenerabilă, după introducerea garanțiilor financiare obligatorii la eliberarea avizelor de racordare pentru centrale mai mari de 200 kW. Măsura a dus la returnarea a 30 de avize nevalorificate, eliberate anterior producătorilor care nu au mai construit parcurile promise.

Noile garanții se rambursează doar dacă proiectul intră în funcțiune la timp; altfel, suma rămâne la operatorii de sistem și se reinvestește în modernizarea rețelei. Sunt scutiți de garanție doar câștigătorii licitațiilor de energie verde și comunitățile energetice.

Perioada de tranziție a permis titularilor vechi să renunțe fără amendă până la 30 iunie 2025. În urma retragerilor, Moldelectrica a recuperat două avize însumând 64,09 MW, Premier Energy Distribution – 16 avize totalizând 36,6 MW, iar RED Nord – 12 avize de 8,55 MW.

„Vrem să sprijinim investitori serioși și să eliberăm rapid capacitate pentru proiecte verzi care chiar se construiesc”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a reamintit că, până în februarie, Moldelectrica emisese avize totalizând circa 1 500 MW, dar mai puțin de 10 % se materializează anual.

Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată în Moldova a urcat de opt ori în ultimii cinci ani, atingând 689 MW în mai. Ținta guvernamentală este ca energia regenerabilă să ajungă la o cotă de 30 % din consumul electric și 27 % din consumul total de energie până în 2030; anul trecut ponderea era 16,7 %, iar Ministerul estimează un salt la 27 % în 2025.

După recenta licitație de 165 MW pentru parcuri mari, autoritățile pregătesc în toamnă o nouă rundă pentru circa 173 MW eolian, inclusiv sisteme de stocare de minimum 22 MW, menită să consolideze securitatea energetică și să atragă investiții private suplimentare.