Moldova – energofagă. Câtă energie consumăm echivalentă în tone de petrol

Republica Moldova a consumat în anul 2020 energie echivalentă a 2,5 mil. tone de petrol, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea cea mai mare în consumul de energie o au produsele petroliere – 35%, biocombustibilul – 24%, gazul natural – 19 și energia electrică – 12%. O pondere mică o are energia termică – 7% și cărbunele – 3%.

În ceea ce privește sursele de producerea energiei electrice și termice gazul are ponderea cea mai mare – 93%, biocombustibilul – 5%, iar din susrsle hidro (centrala Costești Stînca) – 2%.

Datele BNS relevă că cel mai mare consum de energie aparține populației – 50%, transport – 26%, comerț și servicii publice – 10%, iar industria – 9%. Ceai mai puțin consumă agricultura – 5%.

Datele statistice nu au inclus și regiunea stângă a Nistrului, care este un mare consumator de energie, deoarece acolo sunt amplasate cele mai mari întreprinderi din industria grea. Este vorba de Uzina Metalurgică de la Rîbnița și Centrala Electrică de la Cuciurgan. Or, doar consumul de gaz al regiuni ajunge anual la 1,2 miliarde metri cubi de gaz.

#producere #Energie #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele 5993 de kilometri de drumuri naționale din Republica Moldova vor fi supuse unui audit complet, realizat de un nou departament care va deveni funcțional în 2026 în cadrul ANTA, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prima etapă va fi creat un registru național al drumurilor, care va cuprinde date esențiale despre fiecare sector: anul construcției, anul ultimei reparații, starea tehnică, necesitatea intervențiilor, existența punctelor negre (zone cu risc ridicat de accidente) și soluțiile propuse de auditori. Registrul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

„Este un amplu proces care are un singur obiectiv: reducerea mortalității rutiere. Oamenii vor fi angajați, instruiți inclusiv în Uniunea Europeană, dotați cu tehnică și apoi vor începe auditarea drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a subliniat că, în această etapă, costurile nu sunt prioritare, accentul fiind pus pe salvarea de vieți. „Pentru vieți omenești nu punem problema banilor. După audit, se vor face proiecte concrete pentru fiecare intersecție sau sector periculos și abia atunci vom ști exact de ce sume este nevoie”, a precizat oficialul. Finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier sau din bugetul național.

În ceea ce privește starea actuală a infrastructurii, ministrul a arătat că aproximativ 72 km de drumuri naționale sunt încă neasfaltate, iar circa 50% se află într-o stare proastă sau foarte rea. „Sunt drumuri cu strat degradat, așa-numita variantă albă, care trebuie reconstruite complet”, a spus Bolea.

Pentru anul 2026, Ministerul Infrastructurii, prin intermediul AND, planifică reparația capitală a opt poduri și construcția a circa 150 de kilometri de drumuri naționale. În ultimii patru ani, potrivit ministrului, au fost reparate 42 de poduri.

Auditul va începe din zonele cu cele mai multe accidente grave, inclusiv pe drumurile naționale care traversează municipiul Chișinău și alte artere intens circulate. „Specialiștii și inginerii vor stabili exact ce soluții sunt necesare la fiecare punct negru – intersecții, viraje sau alte elemente de infrastructură”, a explicat Vladimir Bolea.

Întrebat despre eventuale eșecuri din anii precedenți, ministrul a respins această abordare: „Nu lucrăm cu eșecuri, lucrăm cu viitorul”.