Moldova – energofagă. Câtă energie consumăm echivalentă în tone de petrol

Republica Moldova a consumat în anul 2020 energie echivalentă a 2,5 mil. tone de petrol, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea cea mai mare în consumul de energie o au produsele petroliere – 35%, biocombustibilul – 24%, gazul natural – 19 și energia electrică – 12%. O pondere mică o are energia termică – 7% și cărbunele – 3%.

În ceea ce privește sursele de producerea energiei electrice și termice gazul are ponderea cea mai mare – 93%, biocombustibilul – 5%, iar din susrsle hidro (centrala Costești Stînca) – 2%.

Datele BNS relevă că cel mai mare consum de energie aparține populației – 50%, transport – 26%, comerț și servicii publice – 10%, iar industria – 9%. Ceai mai puțin consumă agricultura – 5%.

Datele statistice nu au inclus și regiunea stângă a Nistrului, care este un mare consumator de energie, deoarece acolo sunt amplasate cele mai mari întreprinderi din industria grea. Este vorba de Uzina Metalurgică de la Rîbnița și Centrala Electrică de la Cuciurgan. Or, doar consumul de gaz al regiuni ajunge anual la 1,2 miliarde metri cubi de gaz.

#producere #Energie #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.