„Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”: Noile direcții de dezvoltare a sectorului IT din Republica Moldova

În ultima perioadă, în special în perioada pandemiei, s-a demonstrat încă o dată importanța domeniului TIC pentru dezvoltarea economiei. În 2020, sectorul TIC și-a reconfirmat reziliența și importanța strategică, înregistrând o creștere posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii, care au generat servicii și produse cu o valoare de export de 304 milioane $. În cadrul forumului Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital s-a discutat despre oportunitățile oferite de TIC cât și despre noile direcții de dezvoltare a sectorului IT din Republica Moldova. La eveniment au fost prezenți mai mulți oficiali, printre care și Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, Katarina Fried, ambasadoarea Suediei în Moldova, Scott Hocklander, șeful Misiunii USAID în Moldova, Thomas Foerch, manager de proiect, GIZ Moldova.

Domeniul TIC rămâne a fi unul prioritar pentru sectorul guvernamental. Iar adoptarea continuă a inovației tehnologice și a instrumentelor TIC, dar și integrarea acestora în domeniile strategice rămân a fi unele dintre principalele soluții pentru dezvoltarea țării.

„Moldova ICT Summit 2021:The Future of Digital” a accentuat noile direcții și strategii pentru transformarea digitală a mai multor domenii critice pentru Republica Moldova, prin aplicarea tendințelor globale, stimularea inovației digitale și atragere investițiilor.

Evenimentul a punctat modul în care Guvernul și sectorul privat pot să își unească forțele pentru ca transformarea digitală să exercite un rol esențial în restabilirea economiei, dezvoltarea culturii digitale și stimularea schimbărilor pozitive. În deschiderea evenimentului au participat liderii industriei TIC, reprezentanți ai guvernului, membri ai mediului academic, partenerii de dezvoltare, investitori, experți din țară și de peste hotare.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare al Republicii Moldovei: „Domeniul TIC este unul prioritar pentru sectorul guvernamental și i se va acorda o atenție sporită în următorii ani. Agenda digitală națională conține acțiuni importante de transformare digitală a sectoarelor strategice ale economiei naționale, dar și a societății. Vom îmbunătăți interacțiunea statului cu cetățenii prin servicii publice modernizate și prin procese administrative simplificate. Vrem servicii publice mai prietenoase, disponibile atât cetățenilor din țară, cât și moldovenilor din diasporă. Pentru sporirea accesibilității serviciilor electronice vom introduce noi instrumente de identitate electronică, care vor putea fi obținute de la distanță și vom lucra la recunoașterea reciprocă a certificatelor digitale. Vom susține mediul de afaceri prin implementarea de soluții digitale pentru business și prin instituirea unui cadru favorabil pentru antreprenori, adaptat la progresul tehnologic.”

Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova: „Este extrem de încurajator să vedem un grup atât de vibrant, activ și companii din țară care contribuie la acest viitor prin angajarea tinerilor, asigurarea locurilor de muncă bine plătite, dezvoltarea produselor și serviciilor, care reprezintă exemple foarte pozitive pe arena internațională și care contribuie la consolidarea economiei RM. Credem că cooperarea dintre guvern și sectorul privat este cheia pentru consolidarea unor societăți inclusive și transparente. De asemenea, considerăm că într-o economie bazată pe cunoștințe, tehnologiile informaționale joacă un rol-cheie în determinarea viitorului oricărei națiuni. Prin intermediul intervențiilor Uniunii Europene, cum ar fi „EU4Business Moldova”, „EU4Moldova: Startup City Cahul” și „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, tindem să consolidăm potențialul digital și regional al RM, ajutăm autoritățile locale să ofere servicii publice online, susținem IMM-urile să devină digitale, susținem școlile să îmbrățișeze tehnologiile prin intermediul programelor de educație digitală, susținem inovațiile prin dezvoltarea proiectelor pentru startup-uri și antreprenori.”

În 2020, sectorul TIC și-a reconfirmat reziliența și importanța strategică, înregistrând o creștere posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii, care au generat servicii și produse cu o valoare de export de 304 milioane $.

„Moldova ICT Summit 2021:The Future of Digital” continuă cu mai multe sesiuni tematice dedicate viitorului digital global, inclusiv al țării noastre, dar și despre dezvoltarea sectorului TIC și va oferi o platformă de dialog eficientă pentru actorii implicați în procesul de transformare digitală, va prezenta parteneriatele existente și le va încuraja pe cele noi, astfel încât tehnologia să furnizeze soluții pentru cele mai complexe probleme naționale.

#directii de dezvoltare #IT #TIC #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.