„Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”: Noile direcții de dezvoltare a sectorului IT din Republica Moldova

În ultima perioadă, în special în perioada pandemiei, s-a demonstrat încă o dată importanța domeniului TIC pentru dezvoltarea economiei. În 2020, sectorul TIC și-a reconfirmat reziliența și importanța strategică, înregistrând o creștere posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii, care au generat servicii și produse cu o valoare de export de 304 milioane $. În cadrul forumului Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital s-a discutat despre oportunitățile oferite de TIC cât și despre noile direcții de dezvoltare a sectorului IT din Republica Moldova. La eveniment au fost prezenți mai mulți oficiali, printre care și Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, Katarina Fried, ambasadoarea Suediei în Moldova, Scott Hocklander, șeful Misiunii USAID în Moldova, Thomas Foerch, manager de proiect, GIZ Moldova.

Domeniul TIC rămâne a fi unul prioritar pentru sectorul guvernamental. Iar adoptarea continuă a inovației tehnologice și a instrumentelor TIC, dar și integrarea acestora în domeniile strategice rămân a fi unele dintre principalele soluții pentru dezvoltarea țării.

„Moldova ICT Summit 2021:The Future of Digital” a accentuat noile direcții și strategii pentru transformarea digitală a mai multor domenii critice pentru Republica Moldova, prin aplicarea tendințelor globale, stimularea inovației digitale și atragere investițiilor.

Evenimentul a punctat modul în care Guvernul și sectorul privat pot să își unească forțele pentru ca transformarea digitală să exercite un rol esențial în restabilirea economiei, dezvoltarea culturii digitale și stimularea schimbărilor pozitive. În deschiderea evenimentului au participat liderii industriei TIC, reprezentanți ai guvernului, membri ai mediului academic, partenerii de dezvoltare, investitori, experți din țară și de peste hotare.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare al Republicii Moldovei: „Domeniul TIC este unul prioritar pentru sectorul guvernamental și i se va acorda o atenție sporită în următorii ani. Agenda digitală națională conține acțiuni importante de transformare digitală a sectoarelor strategice ale economiei naționale, dar și a societății. Vom îmbunătăți interacțiunea statului cu cetățenii prin servicii publice modernizate și prin procese administrative simplificate. Vrem servicii publice mai prietenoase, disponibile atât cetățenilor din țară, cât și moldovenilor din diasporă. Pentru sporirea accesibilității serviciilor electronice vom introduce noi instrumente de identitate electronică, care vor putea fi obținute de la distanță și vom lucra la recunoașterea reciprocă a certificatelor digitale. Vom susține mediul de afaceri prin implementarea de soluții digitale pentru business și prin instituirea unui cadru favorabil pentru antreprenori, adaptat la progresul tehnologic.”

Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova: „Este extrem de încurajator să vedem un grup atât de vibrant, activ și companii din țară care contribuie la acest viitor prin angajarea tinerilor, asigurarea locurilor de muncă bine plătite, dezvoltarea produselor și serviciilor, care reprezintă exemple foarte pozitive pe arena internațională și care contribuie la consolidarea economiei RM. Credem că cooperarea dintre guvern și sectorul privat este cheia pentru consolidarea unor societăți inclusive și transparente. De asemenea, considerăm că într-o economie bazată pe cunoștințe, tehnologiile informaționale joacă un rol-cheie în determinarea viitorului oricărei națiuni. Prin intermediul intervențiilor Uniunii Europene, cum ar fi „EU4Business Moldova”, „EU4Moldova: Startup City Cahul” și „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, tindem să consolidăm potențialul digital și regional al RM, ajutăm autoritățile locale să ofere servicii publice online, susținem IMM-urile să devină digitale, susținem școlile să îmbrățișeze tehnologiile prin intermediul programelor de educație digitală, susținem inovațiile prin dezvoltarea proiectelor pentru startup-uri și antreprenori.”

În 2020, sectorul TIC și-a reconfirmat reziliența și importanța strategică, înregistrând o creștere posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii, care au generat servicii și produse cu o valoare de export de 304 milioane $.

„Moldova ICT Summit 2021:The Future of Digital” continuă cu mai multe sesiuni tematice dedicate viitorului digital global, inclusiv al țării noastre, dar și despre dezvoltarea sectorului TIC și va oferi o platformă de dialog eficientă pentru actorii implicați în procesul de transformare digitală, va prezenta parteneriatele existente și le va încuraja pe cele noi, astfel încât tehnologia să furnizeze soluții pentru cele mai complexe probleme naționale.

#directii de dezvoltare #IT #TIC #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.