Moldova îmbătrânește! Cifrele arată realitatea sumbră din țară

Populația Republicii Moldova îmbătrânește cu un ritm alarmant, conform datelor recente care arată o creștere accelerată a vârstei medii în țară. În acest an, vârsta medie a populației a atins 41,5 ani, în creștere cu 0,6 ani față de anul precedent, când era de 40,5 ani, constată într-o analiză pe blogul său economistul Veceslav Ioniță.

De la declararea independenței, vârsta medie a populației a crescut cu peste 9 ani, reflectând tendința de îmbătrânire demografică din Moldova. Această îmbătrânire accelerată este determinată de trei factori majori: natalitatea extrem de mică, migrația tinerilor în afara țării și creșterea speranței de viață.

„Îmbătrânirea populației este o problemă majoră pentru Moldova, influențată de natalitatea scăzută și de valul mare de migrație”, a punctat Ioniță. „În ciuda acestor tendințe negative, speranța de viață în creștere este un factor pozitiv, reflectând îmbunătățirea condițiilor de trai și a serviciilor medicale în ultimele decenii.”

Moldova se confruntă în prezent cu cel mai mare val de emigrație din istoria sa, în timp ce natalitatea a atins un minim istoric. „De cel puțin 200 de ani, nu am mai avut atât de puțini copii născuți noi, chiar și atunci când populația era sub un milion de locuitori”, a subliniat un expert în demografie.

Trendul îngrijorător este accentuat de accelerarea procesului de îmbătrânire în ultimii doi ani. În timp ce în trecut vârsta medie a crescut cu 0,1-0,2 ani anual, în perioada recentă aceasta a crescut cu 0,3 ani, iar în ultimul an s-a înregistrat o creștere semnificativă de 0,6 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.