Moldova, „în brațele” FMI! Ce condiții a pus fondul pentru accesarea milioanelor de către Chișinău

Suportul financiar în cadrul programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) disponibil pentru Republica Moldova până în anul 2025 este de circa 796 mil. USD, cu 260 mil. USD mai mult decât se prevăzuse inițial la semnarea Acordului în decembrie 2021.

„Conform situației de la sfârșitul anului 2022, în cadrul acordului cu FMI au fost debursate 250,5 mil. USD, tragerile respectând graficului agreat de părți. Pentru anul 2023 sunt prevăzute circa 216 mil. USD destinate integral pentru suportul bugetar. Deblocarea primei transe prevăzută pentru anul curent în valoare de circa 27 mil. USD a fost aprobată de Bordul FMI la începutul lunii ianuarie. Totodată, este de menționat faptul, că acest program se bazează preponderent pe acordarea împrumuturilor destinate suportului bugetar (80%). Astfel, doar tranșele prevăzute pentru anii 2024-2025 vor fi împărțite în mod egal între Ministerul Finanțelor (suport bugetar) și Banca Națională a Moldovei (pentru consolidarea activelor de rezervă)”, arată un studiu Expert-Grup.

Acordul are la bază mai multe angajamente structurale, divizate în 4 blocuri: (i) anticorupție și statul de drept; (ii) managementul fiscal; (iii) supravegherea sectorului financiar și (iv) sectorul companiilor cu capital de stat, și prevede termeni clari de realizare a acestora. Pe lângă aceasta, Acordul stipulează și respectarea unor indicatori cantitativi de performanță, ce țin de deficitul soldului bugetar, nivelul activelor oficiale de rezervă și, totodată, nu permite acumularea restanțelor la plățile externe ale administrației publice. În acest sens, Acordul cu FMI implică și monitorizarea sistematică a derulării proceselor de reformă, prevăzând astfel 7 runde de evaluări pe durata implementării programului.

Pe parcursul anului 2022 a avut loc o evaluare ad-hoc (în contextul augmentării programului) și 2 evaluări programate. Rapoartele de evaluare denotă faptul, că în pofida contextului plin de provocări, autoritățile au avansat în realizarea angajamentelor structurale (deși unele au fost finalizate cu întârziere), respectând totodată și indicatorii cantitativi de performanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.