Moldova, în capcana Gazprom! Gigantul rus ar putea obliga Moldovagaz să cumpere metan doar din Rusia

Moldovagaz ar putea fi obligată de către Gazprom, a cărui acționar majoritar este, să cumpere metan doar din Rusia, ceea ce nu ne oferă nici o garanție că gazul ieftin cumpărat acum de Energocom va fi cumpărat de Moldovagaz, a declarat în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, membrul consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

Slusari a subliniat incertitudinea privind capacitatea Moldovagaz de a cumpăra gaz de la alte surse în locul Gazprom. El a avertizat că Gazprom ar putea impune condiții pentru achiziționarea exclusivă a gazului produs de aceasta, subliniind că soluționarea problemei ar putea veni prin eliminarea Moldovagaz de pe piață și prin introducerea mai multor distribuitori de gaz pentru consumatori, pentru a diminua influența acesteia asupra prețurilor și a asigura o concurență reală pe piață.

„Domeniul energetic, una dintre reușitele notabile este conducerea profesionistă a ministrului Victor Parlicov. Cu toate acestea, el a exprimat regretul că instituirea Ministerului Energiei nu a avut loc în momentul schimbării guvernului, întârziind astfel parcursul către independență energetică. Slusari a criticat în mod specific fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, pentru incompetența sa în gestionarea acestui aspect vital”, a punctat membrul consiliului Energocom.

Referindu-se la achiziționarea de gaz din Rusia, Slusari a menționat că Republica Moldova nu a mai procurat gaz din Rusia începând din noiembrie 2022. El a evidențiat că în 2023, Energocom a reușit să achiziționeze gaz la prețuri competitive și a anticipat că în 2024 este posibil ca gazul să fie cumpărat din Europa și SUA la prețuri competitive față de cele oferite de Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #Moldovagaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.