Moldova, în capcana Gazprom! Gigantul rus ar putea obliga Moldovagaz să cumpere metan doar din Rusia

Moldovagaz ar putea fi obligată de către Gazprom, a cărui acționar majoritar este, să cumpere metan doar din Rusia, ceea ce nu ne oferă nici o garanție că gazul ieftin cumpărat acum de Energocom va fi cumpărat de Moldovagaz, a declarat în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, membrul consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

Slusari a subliniat incertitudinea privind capacitatea Moldovagaz de a cumpăra gaz de la alte surse în locul Gazprom. El a avertizat că Gazprom ar putea impune condiții pentru achiziționarea exclusivă a gazului produs de aceasta, subliniind că soluționarea problemei ar putea veni prin eliminarea Moldovagaz de pe piață și prin introducerea mai multor distribuitori de gaz pentru consumatori, pentru a diminua influența acesteia asupra prețurilor și a asigura o concurență reală pe piață.

„Domeniul energetic, una dintre reușitele notabile este conducerea profesionistă a ministrului Victor Parlicov. Cu toate acestea, el a exprimat regretul că instituirea Ministerului Energiei nu a avut loc în momentul schimbării guvernului, întârziind astfel parcursul către independență energetică. Slusari a criticat în mod specific fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, pentru incompetența sa în gestionarea acestui aspect vital”, a punctat membrul consiliului Energocom.

Referindu-se la achiziționarea de gaz din Rusia, Slusari a menționat că Republica Moldova nu a mai procurat gaz din Rusia începând din noiembrie 2022. El a evidențiat că în 2023, Energocom a reușit să achiziționeze gaz la prețuri competitive și a anticipat că în 2024 este posibil ca gazul să fie cumpărat din Europa și SUA la prețuri competitive față de cele oferite de Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #Moldovagaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).