Moldova, în capcana Gazprom! Gigantul rus ar putea obliga Moldovagaz să cumpere metan doar din Rusia

Moldovagaz ar putea fi obligată de către Gazprom, a cărui acționar majoritar este, să cumpere metan doar din Rusia, ceea ce nu ne oferă nici o garanție că gazul ieftin cumpărat acum de Energocom va fi cumpărat de Moldovagaz, a declarat în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, membrul consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

Slusari a subliniat incertitudinea privind capacitatea Moldovagaz de a cumpăra gaz de la alte surse în locul Gazprom. El a avertizat că Gazprom ar putea impune condiții pentru achiziționarea exclusivă a gazului produs de aceasta, subliniind că soluționarea problemei ar putea veni prin eliminarea Moldovagaz de pe piață și prin introducerea mai multor distribuitori de gaz pentru consumatori, pentru a diminua influența acesteia asupra prețurilor și a asigura o concurență reală pe piață.

„Domeniul energetic, una dintre reușitele notabile este conducerea profesionistă a ministrului Victor Parlicov. Cu toate acestea, el a exprimat regretul că instituirea Ministerului Energiei nu a avut loc în momentul schimbării guvernului, întârziind astfel parcursul către independență energetică. Slusari a criticat în mod specific fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, pentru incompetența sa în gestionarea acestui aspect vital”, a punctat membrul consiliului Energocom.

Referindu-se la achiziționarea de gaz din Rusia, Slusari a menționat că Republica Moldova nu a mai procurat gaz din Rusia începând din noiembrie 2022. El a evidențiat că în 2023, Energocom a reușit să achiziționeze gaz la prețuri competitive și a anticipat că în 2024 este posibil ca gazul să fie cumpărat din Europa și SUA la prețuri competitive față de cele oferite de Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #Moldovagaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.