Moldova, în capcana Gazprom! Gigantul rus ar putea obliga Moldovagaz să cumpere metan doar din Rusia

Moldovagaz ar putea fi obligată de către Gazprom, a cărui acționar majoritar este, să cumpere metan doar din Rusia, ceea ce nu ne oferă nici o garanție că gazul ieftin cumpărat acum de Energocom va fi cumpărat de Moldovagaz, a declarat în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, membrul consiliului Energocom, Alexandr Slusari.

Slusari a subliniat incertitudinea privind capacitatea Moldovagaz de a cumpăra gaz de la alte surse în locul Gazprom. El a avertizat că Gazprom ar putea impune condiții pentru achiziționarea exclusivă a gazului produs de aceasta, subliniind că soluționarea problemei ar putea veni prin eliminarea Moldovagaz de pe piață și prin introducerea mai multor distribuitori de gaz pentru consumatori, pentru a diminua influența acesteia asupra prețurilor și a asigura o concurență reală pe piață.

„Domeniul energetic, una dintre reușitele notabile este conducerea profesionistă a ministrului Victor Parlicov. Cu toate acestea, el a exprimat regretul că instituirea Ministerului Energiei nu a avut loc în momentul schimbării guvernului, întârziind astfel parcursul către independență energetică. Slusari a criticat în mod specific fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, pentru incompetența sa în gestionarea acestui aspect vital”, a punctat membrul consiliului Energocom.

Referindu-se la achiziționarea de gaz din Rusia, Slusari a menționat că Republica Moldova nu a mai procurat gaz din Rusia începând din noiembrie 2022. El a evidențiat că în 2023, Energocom a reușit să achiziționeze gaz la prețuri competitive și a anticipat că în 2024 este posibil ca gazul să fie cumpărat din Europa și SUA la prețuri competitive față de cele oferite de Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #Moldovagaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).