Moldova în mijlocul furtunii economice. Gavrilița: Războiul din Ucraina are repercusiuni severe pentru țară

Moldova trece printr-un lanț de crize complexe și extrem de costisitoare din punct de vedere financiar și al bunăstării oamenilor. În 2020 pandemia s-a suprapus cu una dintre cele mai severe secete din ultimlele decenii. În 2021 prinsă în criză de creșterea prețurilor la resursele energetice, a declrat prim-ministra, Natalia Gavrilița într-un briefing de presă susținut cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura.

„În 2022 suntem în mijlocul altei furtuni economice și umanitare cauzate de războiul din Ucraina și de consecințele devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare, accesului la piețe de desfacere și stabilitatea prețurilor. Războiul are repercusiuni severe prin riscuri substanțiale asupra securității alimentare regionale și globale. Guvernul a răspuns provocărilor economice cu o serie de măsuri compensatorii. Este vorba de acordarea compensațiilor acordate companiilor și populației în sumă de peste 2 miliarde. Precum și prin majorarea pensiilor dar și a diferitor plăți sociale care au crescut cu peste 6 miliarde de lei”, a precizat prim-ministra.

Potrivit ei, crizele au amplificat o serie de dezechilibre interne și externe. Creșterea prețurilor este cel mai gravă amenințare asupra nivelului de tari al populației. Asistența FMI este de un real ajutor. „Mă bucur că am stabilit legături și cu alți parteneri în aceste vremuri dificile. Crizele au scos vulnerabilitățile de natură structurală cât și cele care pot fi înlăturate printr-o guvernanță mai bună”.

La rândul său, Kenji Okamura a precizat că FMI este alături de Republica Moldova pentru a înlătura consecințele crizei care s-a abătut asupra țării.

„Am aprobat o asistență suplimentară pentru a încurajarea sprijinului păturilor vulnerabile ale populației. Lucrăm de dragul Moldovei și a statelor membre FMI. Aștept să lucrez și mai mult cu autoritățile Moldovei pentru a consolida parteneriatul nostru”, a spus cu directorul general adjunct al FMI.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #suport #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna iulie 2025, volumul creditelor noi acordate de băncile comerciale a constituit 7,01 miliarde lei, în creștere cu 0,9% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Ponderea cea mai mare, de 76%, revine creditelor în moneda națională, care au însumat 5,33 miliarde lei, cu 1,4% mai mult decât în iunie. Cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au reprezentat 54,9% din total.

Persoanele fizice au contractat credite în valoare de 2,6 miliarde lei, în creștere cu 4,3% față de luna precedentă. Din acestea, 62,6% au fost destinate consumului, iar 37,1% pentru achiziții imobiliare. Creditele de consum, în special în lei și pe termene 2–5 ani, au însumat 1,43 miliarde lei, iar creditele ipotecare au reprezentat mai mult de o treime din total. Rata medie la creditele de consum în lei a urcat la 10,95% (+0,17 p.p.), iar cea la împrumuturile imobiliare a ajuns la 8,25% (+0,90 p.p.).

Împrumuturile contractate de persoane juridice au scăzut cu 0,9% față de iunie. Cea mai mare parte, 93,5%, a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au atras 57,9% din totalul creditelor noi. Rata medie a dobânzii la creditele în lei pentru agenți economici a urcat la 8,72% (+0,15 p.p.), în timp ce la cele în valută s-a redus la 5,13% (–0,07 p.p.).

În ansamblu, dobânda medie la creditele noi în lei s-a situat la 9,35%, iar la cele în valută la 5,13%.

#dobinzi #imobil #credite