Moldova în mijlocul furtunii economice. Gavrilița: Războiul din Ucraina are repercusiuni severe pentru țară

Moldova trece printr-un lanț de crize complexe și extrem de costisitoare din punct de vedere financiar și al bunăstării oamenilor. În 2020 pandemia s-a suprapus cu una dintre cele mai severe secete din ultimlele decenii. În 2021 prinsă în criză de creșterea prețurilor la resursele energetice, a declrat prim-ministra, Natalia Gavrilița într-un briefing de presă susținut cu directorul general adjunct al FMI, Kenji Okamura.

„În 2022 suntem în mijlocul altei furtuni economice și umanitare cauzate de războiul din Ucraina și de consecințele devastatoare asupra lanțurilor de aprovizionare, accesului la piețe de desfacere și stabilitatea prețurilor. Războiul are repercusiuni severe prin riscuri substanțiale asupra securității alimentare regionale și globale. Guvernul a răspuns provocărilor economice cu o serie de măsuri compensatorii. Este vorba de acordarea compensațiilor acordate companiilor și populației în sumă de peste 2 miliarde. Precum și prin majorarea pensiilor dar și a diferitor plăți sociale care au crescut cu peste 6 miliarde de lei”, a precizat prim-ministra.

Potrivit ei, crizele au amplificat o serie de dezechilibre interne și externe. Creșterea prețurilor este cel mai gravă amenințare asupra nivelului de tari al populației. Asistența FMI este de un real ajutor. „Mă bucur că am stabilit legături și cu alți parteneri în aceste vremuri dificile. Crizele au scos vulnerabilitățile de natură structurală cât și cele care pot fi înlăturate printr-o guvernanță mai bună”.

La rândul său, Kenji Okamura a precizat că FMI este alături de Republica Moldova pentru a înlătura consecințele crizei care s-a abătut asupra țării.

„Am aprobat o asistență suplimentară pentru a încurajarea sprijinului păturilor vulnerabile ale populației. Lucrăm de dragul Moldovei și a statelor membre FMI. Aștept să lucrez și mai mult cu autoritățile Moldovei pentru a consolida parteneriatul nostru”, a spus cu directorul general adjunct al FMI.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #suport #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a reacționat oficial la reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gore, implicat într-un dosar de corupere pasivă investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Bălți. Într-un comunicat emis astăzi, instituția a anunțat că acordă tot suportul necesar anchetei, în limitele competențelor legale.

„Combaterea corupției și promovarea unei culturi instituționale bazate pe integritate, legalitate și responsabilitate sunt obiective esențiale pentru Serviciul Vamal”, se arată în declarația instituției. Aceasta reiterează angajamentul față de principiul toleranței zero față de orice formă de corupție și subliniază că faptele imputate angajatului nu reflectă valorile și standardele instituției.

Serviciul Vamal a mai informat că a demarat măsurile administrative necesare și că va continua să coopereze deschis cu organele de anchetă pentru clarificarea completă a circumstanțelor.

În același timp, autoritatea reamintește că „orice persoană vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației în vigoare, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Amintim că, potrivit anchetei CNA, șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40.000 de dolari pentru a favoriza trecerea mărfurilor peste frontieră, inclusiv pentru segmentul transnistrean, și pentru a omite sancționarea unor nereguli repetate.