Moldova intră în jocul gazelor: până la 28 milioane de euro pe an din tranzit

Operatorul de transport Vestmoldtransgaz (VMTG) a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) înregistrarea unui nou produs temporar de transport al gazului – „Ruta-2”. Acesta ar permite tranzitul gazului din Grecia spre Ucraina prin Bulgaria, România și Republica Moldova, utilizând conducta Transbalcanică.

Tariful de transport va fi format din prețurile de rezervă stabilite de operatorii fiecărei țări, iar pentru a spori atractivitatea, vor fi aplicate reduceri între 25% și 46%. VMTG a propus o reducere de 25% pentru tarifele la punctele de intrare Căușeni și de ieșire Grebenic.

Printre avantajele rutei, compania menționează flexibilitatea pentru piață, deoarece participanții pot rezerva capacități și pentru contracte pe termen scurt, nu doar anual. Un alt aspect este costul mai mic de tranzit, care, datorită reducerilor, face gazul mai competitiv față de alte rute, precum cele prin Slovacia sau Polonia. Ruta are și o importanță strategică, oferind Ucrainei o nouă opțiune de import din Grecia, unde există terminale LNG și acces la gaz azer, ceea ce contribuie la securitatea energetică regională. Pentru Moldova, beneficiul constă în consolidarea rolului de stat de tranzit și obținerea de venituri din tarife.

Există însă și riscuri. Nu există garanții că ruta va funcționa pe termen lung. Veniturile sunt limitate de reduceri, dar fără acestea traseul nu ar fi competitiv. Schema depinde de coordonarea operatorilor din cinci țări, iar birocrația sau eventuale conflicte pot bloca implementarea. În plus, dacă Europa va utiliza mai intens terminalele LNG din Polonia sau Croația ori va crește fluxul invers prin Slovacia, „Ruta-2” și-ar putea pierde relevanța.

Pentru Republica Moldova, proiectul rămâne totuși o oportunitate de a se afirma ca hub de tranzit și de a-și crește ponderea politică în domeniul energetic.

#tranzit #gaz #milioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.