Moldova invadează Europa cu țigări de contrabandă. Locul doi după Belarus

În 2023, volumul de Illicit Whites (țigări albe ilicite) a crescut cu 0,6%, atingând 8,9 miliarde de țigări, marcând prima creștere din ultimii ani, conform unui raport recent. Această creștere a fost determinată în principal de țigările fără etichetare specifică unei țări, care au crescut cu 0,2 miliarde (3,9%) față de anul precedent, ajungând la 5,4 miliarde. Aceste țigări, care fie nu au avertismente de sănătate, fie sunt etichetate ca Duty Free, reprezintă acum 10,3% din consumul total ilicit, față de 10,2% în 2022, fiind greu de identificat sursa de proveniență, arată studiul KPMG.

Deși volumul țigărilor ilicite cu origini cunoscute a scăzut cu 0,2 miliarde, ajungând la 3,5 miliarde de țigări (6,7% din consumul ilicit total), Belarus continuă să fie cea mai mare sursă, deși cu o diminuare a volumelor. Scăderea din Belarus a fost compensată de creșterea fluxurilor de țigări ilicite din Moldova, Kosovo și Italia.

Piețele cu cele mai mari cote de Illicit Whites din consumul total sunt localizate în Europa de Est, în apropierea unor piețe sursă precum Belarus, Moldova și Kosovo. Cele mai mari fluxuri de Illicit Whites au fost înregistrate în Franța, Grecia, Polonia, România și Marea Britanie, aceste cinci piețe reprezentând peste jumătate din totalul fluxurilor de țigări ilicite identificate în studiu.

Moldova a înregistrat o creștere semnificativă, contribuind cu 0,1 miliarde de țigări la acest fenomen. În același timp, scăderi importante au fost observate în Polonia (-0,3 miliarde de țigări), Ungaria (-0,2 miliarde) și Spania (-0,2 miliarde).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.