Moldova își construiește prima „arhitectură națională de apărare informațională”, pe fondul amenințărilor hibride

Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grădina Zoologică din Chișinău, înființată în 1978, se întinde pe o suprafață de aproximativ 25 de hectare, în sectorul Botanica. La început, grădina număra doar 60 de specii de animale. În prezent, sunt aproximativ 1.100 de păsări și animale, multe dintre acestea fiind incluse în Cartea Roșie Internațională și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Printre viețuitoarele grădinii se numără muflonul european, tigrul bengalez, leopardul, leul, râsul african, iepurele de Patagonia, câteva maimuțe, capre de munte, zebre, cămile, bufnițe, crocodili, țestoase, șerpi, lebede, rațe și altele.

Grădina Zoologică, aflată în subordinea Primăriei Chișinău, este membru titular al Asociației Eurasiatice a Grădinilor Zoologice și Acvariilor (EARAZA). De asemenea, face parte din Asociația Mondială a Grădinilor Zoologice (WAZA) și din Sistemul Internațional de Evidență a Animalelor.

Instituția se află în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, iar în ultimii ani a trecut printr-un amplu proces de modernizare – de la infrastructură până la procurarea de noi specii de păsări și animale.
A fost amenajată o nouă zonă pentru animalele prădătoare, construite voliere pentru urși, animale răpitoare și primate și a fost reabilitată o nouă încăpere pentru diverse animale procurate, creându-le condiții bune de trai.Totodată, au fost reabilitate căile de acces spre acestea.

În continuare, Primăria Chișinău își propune să îmbunătățească constat condițiile de trai, pentru a crea un mediu propice extinderii și diversificării speciilor de animale rare în colecția menajeriei.

Scările principale și rampa de acces de la intrarea în Grădina Zoologică au fost reparate pentru prima dată în ultimii 40 de ani, recent, fiind amenajată o rampă de acces pentru persoanele cu necesități speciale și părinții cu copii. De asemenea, vizitatorii pot face un popas în cele patru foișoare construite.
A fost reparată și clădirea unde copiii și adolescenții sunt familiarizați cu flora și fauna. În acest sens, specialiștii Grădinii Zoologice au lansat inițiativa de educare ecologică „Copiilor despre animale”, dezvoltând în generația tânără dragostea pentru natură și animale.

Grădina Zoologică pune la dispoziția vizitatorilor excursii cu ghid, iar copiii, la Curtea Rurală, au ocazia să cunoască animalele și păsările domestice. Pe teritoriu este amenajat un teren de joacă pentru cei mici. Administrația publică aproape zilnic, pe conturile oficiale de Facebook, TikTok și Instagram, imagini și videoclipuri cu noutățile de la grădină, inclusiv despre noile achiziții.

O vizită la zoo costă 30 de lei pentru adulți, 5 lei pentru studenți, pensionari și persoanele cu vârsta cuprinsă între 8 și 18 ani, iar copiii până la 7 ani au acces gratuit.

Programul de lucru este 09:00 – 20:00 pe timpul verii și 09:00 – 17:00 pe timpul iernii.