Moldova își lansează o nouă bursă de valori. Cine sunt fondatorii

15 Sept. 2025, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2025, 18:09 // Actual //  Ursu Victor

MInisterul Economiei anunță lansarea burse de valori la Chișinău, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori importanți locali. Anunțul a fost făcut în cadrul forumului economic Moldova Business Week 2025.

Noua bursă, organizată ca societate pe acțiuni, va avea un capital social inițial de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale. Printre fondatori se numără Guvernul Republicii Moldova, Bursa de Valori București, precum și instituții financiare și companii de top: maib, Donaris Vienna Insurance Group, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Noua bursă de la Chișinău va oferi acces la acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative și va utiliza platforma Arena Trading, una dintre cele mai moderne tehnologii de tranzacționare. Instituția urmează să devină operațională în vara anului 2026.

La începutul lunii septembrie, BVB anunța o invetiției de 400 de mii de euro la înființarea noii entități de la Chișinău. Potrivit documentelor transmise acționarilor, BVB ar urma să subscrie la capitalul social inițial al noii entități, estimat la 1,275 milioane de euro, cu o cotă de 31%. Bursa de la București și-a rezervat și opțiunea de a suplimenta investiția cu încă 200.000 de euro, fără obligație, ceea ce ar putea duce participația sa finală între 13% și 20%, în funcție de nivelul capitalului social, prognozat la 3 milioane de euro.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 07:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Ian. 2026, 07:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!