Moldova își ridică scutul aerian! Peste 1 miliard de lei pentru protecția cerului până în 2030

Proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian național, elaborat de Ministerul Apărării prevede investiții totale de circa 1,05 miliarde de lei până în anul 2030 pentru modernizarea capacităților de monitorizare radar, achiziția de sisteme antiaeriene și instruirea personalului specializat. Bugetul necesar va fi acoperit din trei surse principale: alocările anuale din bugetul curent al Ministerului Apărării, majorarea bugetului instituției la 1% din PIB, precum și prin atragerea fondurilor externe.

Din bugetul actual al Ministerului Apărării sunt planificate alocări în valoare estimativă de 594 milioane de lei, dintre care 114 milioane pentru întreținerea sistemelor de apărare aeriană, 100 milioane pentru achiziția de echipamente, 40 milioane pentru formarea personalului, iar cea mai mare parte, 340 milioane de lei, va merge pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a spațiului aerian.

Un plus de 460 milioane de lei ar urma să fie mobilizat prin majorarea bugetului Apărării la 1% din PIB, conform Strategiei Sectoriale de Cheltuieli și Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Din această sumă, 280 milioane de lei vor fi destinate supravegherii aeriene, iar 180 milioane de lei pentru completarea arsenalului antiaerian.

În nota de fundamentare se mai precizează că implementarea proiectului va avea efecte financiare directe și indirecte asupra bugetului instituției, iar execuția va fi etapizată pentru a se încadra în limitele anuale de finanțare. Ministerul mai mizează și pe sprijinul partenerilor externi, prin programe precum Facilitățile Europene pentru Pace (EPF), granturi FMF oferite de SUA și alte acorduri bilaterale. Aceste contribuții externe vor reduce presiunea asupra bugetului național și vor accelera realizarea obiectivelor propuse până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #buget #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.