Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.