Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

03 Mart. 2025, 09:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2025, 09:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Mart. 2026, 17:15
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
26 Mart. 2026, 17:15 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se află pe locul 96 din 112 țări în clasamentul global al brevetelor, cu doar 255 de brevete active. Clasamentul a fost realizat de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din 2024 furnizate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Poziția plasează țara aproape de coada clasamentului global al inovației.

În timp ce Moldova înregistrează câteva sute de brevete, diferența față de alte state este uriașă. De exemplu, Belarus are peste 1 300 de brevete, Georgia peste 800, iar România ajunge la aproximativ 27 000.

La nivel global, clasamentul este dominat categoric de China, cu peste 5,6 milioane de brevete active, urmată de Statele Unite cu 3,5 milioane și Japonia cu puțin peste 2 milioane. Împreună, aceste trei țări dețin mai multe brevete decât restul lumii la un loc, confirmând concentrarea puternică a inovației în câteva economii majore.

La polul opus, ultimele locuri sunt ocupate de state cu activitate aproape inexistentă în domeniu. Myanmar are doar 4 brevete active, iar Bhutan – 6, fiind singurele țări din clasament cu mai puțin de 10 brevete.

Experții subliniază că datele privind brevetele indică adesea locul de înregistrare a proprietății intelectuale, nu neapărat locul unde inovația este realizată. Companiile multinaționale transferă frecvent brevetele peste granițe pentru a beneficia de avantaje fiscale, structuri de redevențe sau protecții legale. Drept urmare, țările cu regimuri favorabile de proprietate intelectuală pot apărea ca lideri la brevete pe cap de locuitor, chiar dacă inovația de bază provine din alte regiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!