Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.