Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.