Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

03 Mart. 2025, 09:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2025, 09:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Ian. 2026, 10:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
23 Ian. 2026, 10:23 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat un Dialog Public–Privat cu participarea ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, eveniment desfășurat pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale ale CCI. La reuniune au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri, membri ai Camerei, cu prezență fizică și online, din toate regiunile țării.

Discuțiile s-au concentrat pe subiecte de maximă importanță pentru începutul anului, în special modificările recente din domeniul politicii bugetar-fiscale, care generează interes și preocupări în rândul agenților economici. Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a subliniat rolul consultărilor publice și al dialogului constant cu autoritățile.

„De-a lungul anilor, instituția noastră a venit constant cu propuneri concrete privind ajustarea Codului fiscal și a Codului vamal, cu scopul de a crea un cadru economic mai eficient și mai competitiv. Dialogul deschis cu autoritățile rămâne esențial pentru identificarea soluțiilor echilibrate”, a declarat Sergiu Harea.

Potrivit acestuia, membrii Camerei participă anual activ la procesul de consultare publică, înaintând propuneri argumentate pentru politicile fiscale și vamale, iar mai mult de jumătate dintre inițiativele prezentate anul trecut au fost acceptate. Agenții economici continuă să elaboreze și să transmită noi propuneri bine fundamentate, care urmează să fie remise suplimentar Ministerului Finanțelor pentru examinare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a prezentat prioritățile instituției, axate în principal pe simplificarea procedurilor administrative și fiscale și pe consolidarea dialogului cu mediul de afaceri. Discuțiile au vizat identificarea unor soluții concrete pentru stimularea activității economice și revizuirea propunerilor înaintate anterior, considerate în continuare актуale. Printre temele abordate s-au numărat deductibilitatea anumitor cheltuieli aferente angajaților, garanțiile vamale aplicabile regimului de perfecționare activă, aplicarea cotei reduse de TVA pentru unele produse alimentare importate, regimul de impozitare al comerțului electronic, determinarea valorii în vamă și nivelul taxelor vamale la importul materiilor prime.

Totodată, a fost reiterată necesitatea clarificării aspectelor ce țin de controalele fiscale, pentru a evita interpretările neuniforme și riscurile suplimentare pentru agenții economici. În cadrul ședinței, antreprenorii prezenți și membrii CCI din regiuni, conectați online, au prezentat situații concrete și au formulat propuneri pentru simplificarea proceselor administrative. Acestea vor fi sistematizate de Camera de Comerț și Industrie și transmise Ministerului Finanțelor și altor autorități competente pentru examinare, CCI reafirmându-și angajamentul de a contribui activ la îmbunătățirea politicilor publice și la asigurarea unui climat investițional predictibil, stabil și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!