Moldova, paradisul studenților străini. Cât câștigă statul?

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

#studenți străini #salvează #paradis

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.