Moldova, paradisul studenților străini. Cât câștigă statul?

25 Sept. 2021, 08:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2021, 08:08 // Actual //  bani.md

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.