Moldova, paradisul studenților străini. Cât câștigă statul?

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

#studenți străini #salvează #paradis

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.