Moldova, paradisul studenților străini. Cât câștigă statul?

25 Sept. 2021, 08:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2021, 08:08 // Actual //  bani.md

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.