Moldova, paradisul studenților străini. Cât câștigă statul?

Pentru că tinerii moldoveni pleacă în număr mare la facultăți de top din Europa, o parte din universitățile din țară se orientează către țări îndepărtate precum India, Siria, Iordania.

”Anual Republica Moldova câştigă circa o sută de milioane de dolari datorită studenţilor străini care învaţă la noi în ţară. Cifra este de patru ori mai mare decât zece ani în urmă”, a declarat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, la emisiunea săptămânală de analize economice.

În Republica Moldova, în prezent la universităţi învață circa 4600 de studenţi străini față de 1200 de studenți acum zece ani. „Este o cifră considerabilă ţinând cont de faptul că la noi numărul de studenţi scade dramatic în fiecare an. Acest lucru fiind motivat de factorul demografic şi de migraţie, dar şi faptul că mulţi studenţi aleg să înveţe în străinătate. Or, studenţii străini ajută ca sistemul educaţional din ţară să rămână pe linia plutire”, a explicat Ioniță.

În funcție da țara de proveniență, cei mai mulți studenți străini care învață în Republica Moldova sunt din România, Israel, India, Ucraina, Siria şi Iordania.

În 2020, cei mai mulţi studenţi sunt din România – 2125 de studenţi, originari din Israel, în 2015, în ţara noastră au venit la studii 2040 de tineri, iar pe locul trei este India 605 studenţi. Ucraina, Siria și Iordania au fost în top acum 20 de ani și care au înregistrat cea mai mare scădere.

În anul de studii 2020/21, rețeaua instituțiilor de învățământ superior este formată din 24 unități, inclusiv 16 instituții de stat (cu 2 unități mai puține față de 2019/203) și 8 instituții private (cu 1 unitate mai puțin față de 2019/204). Majoritatea instituțiilor de învățământ superior își au sediul în municipiul Chișinău – 20 unități, câte 1 unitate – în municipiile Bălți, Cahul, Comrat și orașul Taraclia.

În anul de studii 2019-2020, în Republica Moldova numărul de persoane la studii superioare de licenţă şi master a fost de 56,8 mii de persoane, adică cu 3,8 mii de studenţi mai puţini comparativ cu anul de studii 2018-2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

#studenți străini #salvează #paradis

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața criptomonedelor intră într-o nouă etapă de maturitate, iar anul 2026 se conturează drept un moment-cheie al reglementării și al integrării reale cu finanțele tradiționale, susține Ignacio Aguirre Franco, directorul de marketing al platformei Bitget. Potrivit acestuia, nu mai este vorba doar despre un fenomen speculativ, ci despre o schimbare structurală a sistemului financiar global.

Datele internaționale arată o creștere accelerată a adopției activelor digitale, numărul total al deținătorilor de criptomonede ajungând la aproximativ 600 de milioane la nivel mondial. Conform raportului Digital 2026 Global Overview, circa 10% dintre cei 6 miliarde de utilizatori de internet dețin în prezent o formă de criptomonedă, în creștere cu 12,5% față de începutul anului 2025.

În paralel, activitatea de retail pe piața cripto a înregistrat un salt semnificativ. Tranzacțiile de retail au crescut cu 125% între ianuarie și septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit raportului TRM Labs 2025 Crypto Adoption and Stablecoin Usage. Această evoluție confirmă trecerea criptomonedelor „din zona de nișă în centrul economiei digitale de zi cu zi”.

Structura investitorilor arată un interes major din partea generațiilor tinere. Aproximativ 25% dintre deținătorii de criptomonede au între 25 și 34 de ani, 20% au între 16 și 24 de ani, iar 22% se încadrează în intervalul 35–44 de ani. Potrivit lui Ignacio Aguirre Franco, această distribuție reflectă deschiderea generațiilor Millennials și Gen Z către alternative financiare descentralizate, în contextul unei neîncrederi crescute față de sistemele bancare tradiționale.

Adopția criptomonedelor diferă semnificativ de la o regiune la alta. America de Nord s-a consolidat drept un centru instituțional global, cu o creștere anuală de 49% și 26% din activitatea globală de tranzacționare, impulsionată de lansarea ETF-urilor spot pe Bitcoin. În această regiune, Bitcoin este privit tot mai mult ca activ de rezervă pe termen lung, inclusiv pentru trezoreriile corporative.

În schimb, Asia-Pacific conduce la capitolul ritm de creștere, cu un avans anual de 69%, adopția fiind determinată de utilizări practice precum platformele DeFi, gaming-ul blockchain și transferurile internaționale de bani. America Latină urmează o traiectorie similară, cu o creștere de 63%, susținută în special de utilizarea stablecoin-urilor ancorate la dolar, care au devenit instrumente-cheie de protejare a economiilor în economii afectate de inflație.

Europa menține o poziție solidă, cu o creștere anuală de 42%, Germania remarcându-se ca hub regional pentru companiile cripto. Implementarea cadrului de reglementare MiCA, finalizată în decembrie 2025, a contribuit la creșterea încrederii, deși investitorii de retail europeni rămân precauți, concentrați în principal pe Bitcoin și Ethereum.

Privind spre viitor, 2026 este descris ca anul infrastructurii cripto. Potrivit estimărilor Statista, rata globală de adopție ar putea ajunge la 12,24% din populație până la finalul anului, marcând intrarea criptomonedelor în faza de „majoritate timpurie”. Deținerile corporative de Bitcoin au crescut cu 84% într-un singur an, depășind 1,08 milioane BTC până la sfârșitul lui 2025.

Tot mai multe instituții financiare tradiționale își fac loc pe piața activelor digitale. Bănci globale lansează produse legate de ETF-uri pe Bitcoin, iar în Europa este pregătită lansarea unui stablecoin euro reglementat, susținut de un consorțiu bancar.