Moldova produce cereale și fructe peste necesar, dar importă cartofi și lapte pentru a-și hrăni populația

Moldova continuă să trăiască paradoxul alimentar. Deși produce suficient grâu și fructe pentru a-și hrăni de două ori populația și exportă milioane de tone, țara rămâne dependentă de importuri pentru alimentele de bază de pe masa zilnică – cartofi, lapte, carne și legume, potrivit datelor Biroului Național de Staatistică.

În 2024, resursele totale de culturi cerealiere (fără leguminoase) au însumat 2995,6 mii tone, în creștere cu 9% față de anul precedent, însă producția a scăzut cu 33%, până la 2129,9 mii tone. Exporturile de cereale au rămas ridicate, depășind 1,55 milioane de tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 150% la această categorie.

Situația este diferită pentru produsele de bază consumate zilnic. În cazul cartofilor, resursele totale au crescut cu 8%, ajungând la 246 mii tone, însă producția internă a scăzut cu 21%. Nivelul de autoaprovizionare a fost de doar 55%, ceea ce arată o dependență majoră de importuri.

La legume, resursele au scăzut ușor, la 325,6 mii tone, în timp ce producția internă s-a redus cu 13%. Importurile au crescut cu 10%, iar nivelul de autoaprovizionare s-a situat la 85%.

În cazul fructelor, pomușoarelor și nucilor, resursele totale au însumat 745 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023, dar producția s-a redus cu 22%. Exporturile au rămas ridicate, aproape 400 mii tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 170%.

Resursele de carne au însumat 165,3 mii tone, aproape neschimbate față de anul precedent. Producția internă a crescut marginal, iar importurile au depășit 36 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare s-a menținut la 79%.

Laptele rămâne una dintre cele mai deficitare resurse alimentare. În 2024, resursele totale au însumat 452,1 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023. Totuși, importurile au reprezentat aproape 40% din total, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 60%.

Potrivit BNS, aceste date confirmă că, în timp ce Moldova produce mai mult decât suficient pentru a acoperi consumul intern de cereale și fructe, la alte produse de bază – cartofi, legume, carne și lapte – producția internă nu reușește să satisfacă necesarul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.