Moldova testează viitorul energiei: șase proiecte, inclusiv din România, vor să intre în Sandbox-ul energetic

Șase cereri de participare au fost depuse în cadrul spațiului de testare inovativă (Sandbox) din domeniul energiei, dintre care trei aparțin unor companii din România. Proiectele au fost analizate în cadrul ședinței Comisiei de evaluare a proiectelor, desfășurată pe 15 ianuarie.

Inițiativele examinate vizează domenii-cheie pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului energetic, precum digitalizarea și monitorizarea inteligentă a rețelelor electrice, integrarea și operarea sistemelor de producere și stocare a energiei, utilizarea soluțiilor digitale pentru prognoză și echilibrare, valorificarea surselor regenerabile și testarea unor modele inovatoare de flexibilitate și agregare. O parte importantă dintre aceste proiecte se aliniază obiectivelor Programului național de transformare digitală a domeniului energetic pentru perioada 2026–2030.

Pentru fiecare cerere au avut loc prezentări, sesiuni de întrebări și deliberări, iar evaluarea finală și formularea recomandărilor vor fi realizate în conformitate cu procedura stabilită. Proiectele care vor fi recomandate pentru aprobare vor fi anunțate public după parcurgerea tuturor etapelor instituționale prevăzute de legislație.

Spațiul de testare inovativă reprezintă un instrument de politică publică destinat susținerii inovației în domeniul energetic, oferind posibilitatea testării unor soluții tehnologice și modele operaționale noi într-un cadru reglementat, cu respectarea cerințelor de siguranță și protecție a consumatorilor. Republica Moldova a devenit prima țară din Europa Centrală și de Est care a introdus un cadru de reglementare de tip sandbox pentru stimularea inovației în sectorul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sandbox #Energie verde #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.