Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022

Zilele trecute a apărut în presă un articol care include poze din România cu produsul Moș Zaharia, produs de ICS Moldova-Zahăr SRL, susținând că zahărul autohton este vândut cumpărătorilor din țara vecină la un preț mai mic decât celor din Republica Moldova. Bineînțeles, aceste poze s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, exact așa cum se răspândește orice informație menită să genereze scandal, fie ea și incompletă. Nimeni însă nu a verificat veridicitatea informației și nici nu a analizat cum e posibil ca pe rafturile din România să existe asemenea produs cu un astfel de preț.

Inflația la nivel mondial și criza regională cauzată de războiul din Ucraina a afectat prețurile la toate produsele alimentare, iar zahărul nu este o excepție, deși creșterea prețului zahărului a fost mult mai mică, în comparație cu alte produse. Consumatorul este întotdeauna nemulțumit atunci când este nevoit să plătească mai mult pentru un produs și motivul este ușor de înțeles. În acest caz însă, motivul pentru care producătorii au fost nevoiți să ridice prețurile este absolut evident: creșterea semnificativă a costurilor de producere. Atunci când a crescut prețul la gaz, la energia electrică, la combustibil și la alte consumabile necesare în procesul de producere a zahărului, să obții un kilogram de zahăr devine mult mai scump, fapt care duce în mod inevitabil la prețuri mai mari la raft.

În aceste condiții de unde a apărut poza atât de populară în rândul internauților?

„Este vorba de un lot de marfă vândută unui client, în toamna anului 2021. Bănuiesc, că acesta a păstrat marfa în depozit și a decis să o scoată în vânzare acum. Și pentru că a fost cumpărată la preț mai mic și-a permis să o vândă la un preț mai mic. Compania ICS Moldova-Zahăr SRL nu a exportat nici un kilogram de zahăr în anul 2022” a informat administrația ICS Moldova Zahăr SRL.

Începând cu 01.03.2022 exportul de zahăr din Republica Moldova este interzis prin hotărârea CSE.

#Moș Zaharia #export #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.