Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022

Zilele trecute a apărut în presă un articol care include poze din România cu produsul Moș Zaharia, produs de ICS Moldova-Zahăr SRL, susținând că zahărul autohton este vândut cumpărătorilor din țara vecină la un preț mai mic decât celor din Republica Moldova. Bineînțeles, aceste poze s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, exact așa cum se răspândește orice informație menită să genereze scandal, fie ea și incompletă. Nimeni însă nu a verificat veridicitatea informației și nici nu a analizat cum e posibil ca pe rafturile din România să existe asemenea produs cu un astfel de preț.

Inflația la nivel mondial și criza regională cauzată de războiul din Ucraina a afectat prețurile la toate produsele alimentare, iar zahărul nu este o excepție, deși creșterea prețului zahărului a fost mult mai mică, în comparație cu alte produse. Consumatorul este întotdeauna nemulțumit atunci când este nevoit să plătească mai mult pentru un produs și motivul este ușor de înțeles. În acest caz însă, motivul pentru care producătorii au fost nevoiți să ridice prețurile este absolut evident: creșterea semnificativă a costurilor de producere. Atunci când a crescut prețul la gaz, la energia electrică, la combustibil și la alte consumabile necesare în procesul de producere a zahărului, să obții un kilogram de zahăr devine mult mai scump, fapt care duce în mod inevitabil la prețuri mai mari la raft.

În aceste condiții de unde a apărut poza atât de populară în rândul internauților?

„Este vorba de un lot de marfă vândută unui client, în toamna anului 2021. Bănuiesc, că acesta a păstrat marfa în depozit și a decis să o scoată în vânzare acum. Și pentru că a fost cumpărată la preț mai mic și-a permis să o vândă la un preț mai mic. Compania ICS Moldova-Zahăr SRL nu a exportat nici un kilogram de zahăr în anul 2022” a informat administrația ICS Moldova Zahăr SRL.

Începând cu 01.03.2022 exportul de zahăr din Republica Moldova este interzis prin hotărârea CSE.

#Moș Zaharia #export #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a redus costurile de bază solicitate de S.A. „Energocom” pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale în regim de obligație de serviciu public, aferente anului de bază 2026. Potrivit documentului, Energocom a cerut aprobarea unor costuri totale în valoare de 114,25 milioane de lei, însă ANRE a acceptat doar 73,26 milioane de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 40,99 milioane de lei, sau aproximativ 36% din suma solicitată.

Cea mai mare diferență dintre solicitare și decizia regulatorului se regăsește la cheltuielile de personal. Energocom a cerut 61,58 milioane de lei pentru această categorie, însă ANRE a aprobat doar 26,91 milioane de lei, tăind peste 34,6 milioane de lei. Ajustarea cea mai dură a vizat personalul aferent activităților de facturare, unde compania a solicitat peste 40,5 milioane de lei, iar ANRE a considerat justificată o sumă de doar 3,67 milioane de lei, reducerea depășind 36,8 milioane de lei. Această corecție indică faptul că structura de personal propusă pentru facturare a fost apreciată de regulator ca fiind excesivă și nejustificată economic.

Reduceri au fost operate și la capitolul servicii prestate de terți. Din aproape 4 milioane de lei solicitați, ANRE a aprobat 2,91 milioane de lei, diminuând costurile cu peste 1 milion de lei, în special prin ajustarea cheltuielilor pentru audit, mentenanță IT și alte servicii auxiliare. De asemenea, cheltuielile administrative au fost reduse cu aproximativ 1,2 milioane de lei, în urma corectării costurilor pentru arendă, deplasări de serviciu și asigurarea patrimoniului.

ANRE a intervenit și asupra cheltuielilor de distribuire a facturilor, unde din 42,11 milioane de lei solicitați au fost acceptate 38,26 milioane de lei, principala reducere fiind aplicată comisioanelor de colectare a plăților. Totodată, există și poziții unde regulatorul a acceptat aproape integral sumele cerute sau chiar a aprobat valori ușor mai mari, în special pentru cheltuieli considerate strict necesare desfășurării activității reglementate, ceea ce arată că ajustările nu au fost aplicate uniform, ci diferențiat, în funcție de justificarea economică a fiecărui cost.