Moldova Zahăr nu a exportat zahăr în România în 2022

Zilele trecute a apărut în presă un articol care include poze din România cu produsul Moș Zaharia, produs de ICS Moldova-Zahăr SRL, susținând că zahărul autohton este vândut cumpărătorilor din țara vecină la un preț mai mic decât celor din Republica Moldova. Bineînțeles, aceste poze s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, exact așa cum se răspândește orice informație menită să genereze scandal, fie ea și incompletă. Nimeni însă nu a verificat veridicitatea informației și nici nu a analizat cum e posibil ca pe rafturile din România să existe asemenea produs cu un astfel de preț.

Inflația la nivel mondial și criza regională cauzată de războiul din Ucraina a afectat prețurile la toate produsele alimentare, iar zahărul nu este o excepție, deși creșterea prețului zahărului a fost mult mai mică, în comparație cu alte produse. Consumatorul este întotdeauna nemulțumit atunci când este nevoit să plătească mai mult pentru un produs și motivul este ușor de înțeles. În acest caz însă, motivul pentru care producătorii au fost nevoiți să ridice prețurile este absolut evident: creșterea semnificativă a costurilor de producere. Atunci când a crescut prețul la gaz, la energia electrică, la combustibil și la alte consumabile necesare în procesul de producere a zahărului, să obții un kilogram de zahăr devine mult mai scump, fapt care duce în mod inevitabil la prețuri mai mari la raft.

În aceste condiții de unde a apărut poza atât de populară în rândul internauților?

„Este vorba de un lot de marfă vândută unui client, în toamna anului 2021. Bănuiesc, că acesta a păstrat marfa în depozit și a decis să o scoată în vânzare acum. Și pentru că a fost cumpărată la preț mai mic și-a permis să o vândă la un preț mai mic. Compania ICS Moldova-Zahăr SRL nu a exportat nici un kilogram de zahăr în anul 2022” a informat administrația ICS Moldova Zahăr SRL.

Începând cu 01.03.2022 exportul de zahăr din Republica Moldova este interzis prin hotărârea CSE.

#Moș Zaharia #export #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii sunt nemulțumiți de lipsa consultării privind noul ministru al Agriculturii. „Ramura e în criză și nu mai poate aștepta” Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădăru, a criticat modul în care a fost desemnat ministrul al Agriculturii, Ludmila Catlabuga care și-a meținut portofoliul.

„Supărarea fermierilor este că persoana ministrului Agriculturii nu a fost consultată cu fermierii și asociațiile de profil, lucru pe care l-am cerut de mai mult timp. Un ministru ar trebui să fie o persoană din cadrul ramurii, care înțelege problemele fermierilor”, a declarat Bădăru.

Acesta a adăugat că, în ultimii patru ani, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți, iar vocea agricultorilor nu a fost ascultată. „Ramura e în criză și se confruntă cu probleme grave, cum ar fi seceta. Problemele și doleanțele noastre nu au fost luate în calcul”, a subliniat liderul organizației.

Referindu-se la programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, Bădăru a precizat că măsurile dedicate agriculturii nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Totuși, acesta și-a exprimat speranța că noul prim-ministru va institui în cadrul Consiliului Economic o funcție specială pentru agricultură: „Sperăm că noul premier va institui funcția de consilier pentru agricultură, pentru a putea soluționa mai rapid problemele cu care se confruntă agricultorii. Vom urmări cu atenție primii pași ai noului guvern”.

Printre prioritățile din agricultură menționate în progarmul de guvernare al premierului desemnat se numără asigurarea accesului agricultorilor moldoveni pe piața UE și sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene. Executivul propune direcționarea a cel puțin 30% din fondurile agricole către retehnologizare și procesare, inclusiv prin sprijinirea investițiilor în tehnologii verzi și eficiente energetic.

Totodată, Guvernul intenționează să creeze centre regionale integrate pentru colectarea și procesarea produselor agroalimentare, care să consolideze lanțurile valorice și să faciliteze exportul. În paralel, se urmărește creșterea prezenței produselor moldovenești pe rafturile interne și europene, precum și modernizarea piețelor agricole dedicate exclusiv producătorilor autohtoni.

„Un accent aparte este pus pe adaptarea agriculturii la schimbările climatice, prin investiții majore în reabilitarea stațiilor de irigații și extinderea rețelelor centralizate pe o suprafață de cel puțin 50.000 de hectare”, se mai arată în prevederile progrmaului de guvrnare.