Moldoveni, pregătiți portofelul: Bulgaria își întărește supravegherea rutieră în 2025

Începând de anul viitor, aproximativ 600 de radare vor fi operaționale pe teritoriul Bulgariei (sunt vizați și moldovenii care vor merge la mare în anul 2025 n.a), a anunțat ministrul interimar al Afacerilor Interne, Atanas Ilkov. Declarația a fost făcută la Plovdiv, în cadrul unei slujbe de pomenire a victimelor accidentelor rutiere, organizată la Biserica Sf. Marina.

Din total, 300 de radare vor fi integrate în sistemul de taxare rutieră, iar 293 vor fi o combinație între unități mobile și fixe, distribuite în toate districtele. Regiunile cu un număr ridicat de accidente și victime, precum Plovdiv, vor beneficia de o densitate mai mare de radare. Ilkov a subliniat importanța educației șoferilor în reducerea numărului de victime, exprimându-și convingerea că o conștientizare sporită și un comportament responsabil pot salva vieți. notează novinite.com.

Ilkov a abordat și problemele recente de la granița Bulgariei cu Turcia. Punctele de trecere Lesovo și Kapitan Andreevo își reiau activitatea normală după ce cozi de camioane de marfă s-au format din cauza unei actualizări software în sistemul vamal turc. Procesarea mărfurilor a fost întreruptă între seara zilei de 16 noiembrie și dimineața zilei de 17 noiembrie. Autoritățile bulgare lucrează activ pentru a normaliza situația, a precizat ministrul.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Comemorare a Victimelor Accidentelor Rutiere, Ilkov a dezvăluit că, până la sfârșitul lunii octombrie, 376 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în Bulgaria. Alexey Kesyakov, consilier al ministrului Afacerilor Interne, a anunțat că se pregătesc modificări legislative la Legea privind traficul rutier. Proiectul, inspirat din bunele practici europene, a fost înaintat Consiliului de Miniștri și va fi prezentat în curând Adunării Naționale.

Kesyakov a evidențiat modelul francez ca exemplu pentru șoferii tineri: în Franța, tinerii de 17 ani pot conduce sub supravegherea părinților, după absolvirea cursurilor teoretice și practice. Astfel, până la obținerea permisului de conducere la 18 ani, aceștia acumulează o experiență semnificativă. El consideră că astfel de măsuri ar putea reduce accidentele cauzate de lipsa de experiență.

Viteza rămâne o problemă majoră, fiind identificată de Kesyakov drept o cauză principală a accidentelor. „Atracția vitezei este ca un drog,” a spus el, îndemnând cetățenii să prioritizeze siguranța, să-și educe copiii și să încurajeze respectul reciproc pe șosele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#radare #viteza #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.