Moldovenii au dat în febra cumpărăturilor și a imobilelor. Câte miliarde de lei au luat de la bănci

01 Dec. 2021, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
01 Dec. 2021, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Volumul total al creditelor acordate de bănci constituia la sfârșitul lunii septembrie 53,4 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 16,9% (7,7 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul a 9 luni ale anului 2021 s-a majorat cu 41,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele de consum – cu 34,2% (2,6 miliarde lei) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului – cu 32,1% (2,5 miliarde lei).

În ceea ce privește ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a diminuat cu 0,6 p.p., constituind 6,8% la 30.09.2021, indicatorul menționat variind de la 2,2% până la 12,6%, în funcție de bancă.

Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut cu 8,1% (272,9 milioane lei), constituind 3,6 miliarde lei.

În perioada analizată s-a diminuat ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,48% până la 3,69%.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 11:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!