Moldovenii au dat în febra cumpărăturilor și a imobilelor. Câte miliarde de lei au luat de la bănci

Volumul total al creditelor acordate de bănci constituia la sfârșitul lunii septembrie 53,4 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 16,9% (7,7 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul a 9 luni ale anului 2021 s-a majorat cu 41,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele de consum – cu 34,2% (2,6 miliarde lei) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului – cu 32,1% (2,5 miliarde lei).

În ceea ce privește ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a diminuat cu 0,6 p.p., constituind 6,8% la 30.09.2021, indicatorul menționat variind de la 2,2% până la 12,6%, în funcție de bancă.

Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut cu 8,1% (272,9 milioane lei), constituind 3,6 miliarde lei.

În perioada analizată s-a diminuat ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,48% până la 3,69%.

#imobill #consum #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.