Moldovenii muncesc 12 ani pentru o casă. În SUA sunt suficienți mai puțin de 5

03 Aug. 2026, 10:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 10:27 // Actual //  Ursu Victor

Achiziționarea unei locuințe în Republica Moldova necesită echivalentul a 12,1 ani de venituri medii ale unei gospodării, un nivel care plasează țara peste media mondială în ceea ce privește gradul de inaccesibilitate a pieței imobiliare.

Datele publicate în UN Habitat World Cities Report 2026 arată că media globală a raportului dintre prețul unei locuințe și venitul anual al unei gospodării este de 11,2, în timp ce în Republica Moldova indicatorul ajunge la 12,1.

Clasamentul, care analizează 181 de state, măsoară numărul de ani de venituri medii necesari pentru a cumpăra o locuință la prețul median. Cu cât raportul este mai mic, cu atât locuințele sunt considerate mai accesibile. Indicatorul nu include însă costurile creditelor ipotecare sau alte cheltuieli asociate deținerii unei locuințe.

În clasament, Republica Moldova se situează la un nivel apropiat de Malta și Slovenia (12,1), fiind mai puțin accesibilă decât Germania (10,7), dar comparabilă cu Ucraina (12,2), Turcia (12,6) și Portugalia (12,6).

La polul opus, cele mai accesibile piețe imobiliare sunt în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, unde raportul este de doar 3,0, urmate de Statele Unite, cu 4,5. Deși americanii se confruntă cu dobânzi ridicate și o ofertă limitată de locuințe, raportul dintre prețurile caselor și venituri rămâne mai favorabil decât în multe economii dezvoltate, inclusiv Canada (9,4), Australia (7,5) și Marea Britanie (8,3).

Cele mai puțin accesibile piețe din lume sunt Siria, unde o locuință costă echivalentul a 86,7 ani de venituri, urmată de Sri Lanka (40,8) și China (34,6).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.