Moldovenii nu mai sunt săracii Europei, însă doar în statistici: „Nu se vede în buzunar”

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a constituit 8 996 lei. Aproximativ 3 din 4 salariați (73,2%) au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană a avut un salariu mai mare de 10 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică. În realitate, oamenii se plâng că abia reuşesc să ducă un trai decent. Statisticile prezintă valorii medii, în calculul cărora intră puţine venituri foarte mari şi extrem de multe venituri de la limita sărăciei.

Fiecare al doilea salariat (50,4%) a avut un salariu mai mic de 7 mii lei, 22,8% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 15,4% – între 10 și 15 mii lei, iar 11,3% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu luna septembrie 2020, s-a micșorat ponderea salariaților care au salarii mai mici de 7 mii lei și, respectiv, s-a mărit ponderea salariaților cărora li s-au calculat salarii mai mari de 7 mii lei (cu 7,2 puncte procentuale). Cea mai semnificativă scădere a ponderii, cu 3,1 p.p., s-a înregistrat în rândul salariaților care au avut salarii de până la 3 mii lei. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în rândul salariaților care au avut salarii de peste 10 mii lei – cu 5,5 p.p.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu „salarii mici” în: activitățile de cazare și alimentație publică, unde 11,5% din salariați au un salariu mai mic de 3 mii lei, fiecare al doilea – are salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 21,7% – între 5 și 7 mii lei, artă, activități de recreere și de agrement, unde 15,5% din totalul salariaților au un salariu mai mic de 3 mii lei, fiecare al treilea – are salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 28,2% – între 5 și 7 mii lei, agricultură, silvicultură și pescuit, unde 9,3% din totalul salariaților au un salariu mai mic de 3 mii lei, 37,1% – au salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 25,6% – între 5 și 7 mii lei.

La polul opus, în grupa „salariilor mari”, se află salariații care muncesc în informații și comunicații, unde 86,6% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 70,8% au salariul mai mare de 10 mii lei, activități financiare și de asigurări, unde 85,9% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 59,3% au salarii mai mari de 10 mii lei și administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii, unde 67,4% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 34,4% au salariul mai mare de 10 mii lei.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

#săraci #venit #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%