Moldovenii s-au înghesuit la casele de schimb valutar să vândă dolari și euro

Moldovenii au vândut la casele de schimb valută în sumă de 254,4 mil. USD cu 21,3% mai mult în luna iunie față de luna mai, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Vânzările mai mari de valută se datorează transferurilor în creștere ale moldovenilor care muncesc în străinătate. În luna iunie acestea au însumat 169,3 mil. USD cu 14% mai mult comparativ cu luna mai.

În luna iunie 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 101,8% comparativ cu 106,2% în luna mai 2022.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 44,7 milioane USD (+21,3%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 52,4 milioane USD (+26,5%). În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 45,6 mil. USD2.

În luna iunie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,1% în raport cu dolarul SUA, până la , până la 19,1233 USD/MDL comparativ cu 18,9244 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 0,3%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,2%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#euro #dolari #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.