Moldovenii s-au înghesuit la casele de schimb valutar să vândă dolari și euro

Moldovenii au vândut la casele de schimb valută în sumă de 254,4 mil. USD cu 21,3% mai mult în luna iunie față de luna mai, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Vânzările mai mari de valută se datorează transferurilor în creștere ale moldovenilor care muncesc în străinătate. În luna iunie acestea au însumat 169,3 mil. USD cu 14% mai mult comparativ cu luna mai.

În luna iunie 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 101,8% comparativ cu 106,2% în luna mai 2022.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 44,7 milioane USD (+21,3%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 52,4 milioane USD (+26,5%). În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 45,6 mil. USD2.

În luna iunie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,1% în raport cu dolarul SUA, până la , până la 19,1233 USD/MDL comparativ cu 18,9244 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 0,3%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,2%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#euro #dolari #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.