Moldovenii s-au înghesuit la casele de schimb valutar să vândă dolari și euro

Moldovenii au vândut la casele de schimb valută în sumă de 254,4 mil. USD cu 21,3% mai mult în luna iunie față de luna mai, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Vânzările mai mari de valută se datorează transferurilor în creștere ale moldovenilor care muncesc în străinătate. În luna iunie acestea au însumat 169,3 mil. USD cu 14% mai mult comparativ cu luna mai.

În luna iunie 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 101,8% comparativ cu 106,2% în luna mai 2022.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 44,7 milioane USD (+21,3%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 52,4 milioane USD (+26,5%). În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 45,6 mil. USD2.

În luna iunie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,1% în raport cu dolarul SUA, până la , până la 19,1233 USD/MDL comparativ cu 18,9244 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 0,3%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,2%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#euro #dolari #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.