Moldovenii s-au înghesuit la casele de schimb valutar să vândă dolari și euro

Moldovenii au vândut la casele de schimb valută în sumă de 254,4 mil. USD cu 21,3% mai mult în luna iunie față de luna mai, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Vânzările mai mari de valută se datorează transferurilor în creștere ale moldovenilor care muncesc în străinătate. În luna iunie acestea au însumat 169,3 mil. USD cu 14% mai mult comparativ cu luna mai.

În luna iunie 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 101,8% comparativ cu 106,2% în luna mai 2022.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 44,7 milioane USD (+21,3%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 52,4 milioane USD (+26,5%). În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 45,6 mil. USD2.

În luna iunie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,1% în raport cu dolarul SUA, până la , până la 19,1233 USD/MDL comparativ cu 18,9244 USD/MDL în luna mai. Potrivit valorilor de la finele lunii iunie, leul s-a depreciat cu 0,3%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (77,2%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#euro #dolari #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.