Moldovenii scapă de coșmarul prețurilor uriașe! BNM le dă băncilor 3,2 miliarde de lei ca să repornească creditarea

BNM, în ședința de astăzi, a decis reducerea ratei de politică monetară la 20%, dar și a normelor rezervelor obligatori în lei moldovenești în două etape.

Astfel, norma rezervelor obligatorii în lei, începând cu 16 decembrie în lei moldovenești se reduce de la 40% la 37%, iar din 15 ianuarie 2023 la 34%.

„Decizia de reducere a normelor rezervelor obligatori va duce la vărsarea pe piața monetară a 3,2 miliarde de lei, care vor duce la majorarea resurselor de creditare pentru sectorul real și public”, a declarat Octavian Armașu guvernatorul BNM la prezentarea deciziei de politică monetară.

Potrivit guvernatorului, prin decizia de relaxare a politicii monetare, BNM vine să susțină perspectiva economică configurând crearea condițiilor pe piețele monetare, de credit și valutară pentru reabilitarea cererii interne care se va propaga inclusiv prin canalul de creditare.

„Republica Moldova se alătură primelor țări din lume în vederea relaxări politicii monetare. Aceasta se datorează faptului că procesul inflaționist din ara noastră s-a manifestat mai devreme, iar măsurile restrictive ale BNM au avut efectul scontat. Inflația în luna octombrie a constituit 34,6% majorându-se cu 0,6% puncte procentuale față de luna septembrie și cu 0,4 puncte procentuale mai mică față de prognoza din Raportul asupra inflației”, a explicat Armașu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rată de politică monetară #dobinda #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.