Monedă digitală în Europa: ”Zona euro va ajunge sandwich între companiile din SUA şi sistemele de plată ale Chinei”

Banca Centrală Europeană (BCE) lucrează la o monedă digitală, deoarece regiunea încearcă să se protejeze de tensiunile cu China şi Statele Unite, transmite CNBC.

Banca centrală a început să analizeze fezabilitatea unui euro digital încă din octombrie 2021. În această toamnă, şefii de stat din UE vor trebui să decidă dacă BCE ar trebui să continue cu următorii paşi, care includ testarea aranjamentelor tehnice necesare, astfel încât europenii să poată cheltui euro digitali.

”BCE este îngrijorată că fără euro digital zona euro va ajunge într-o poziţie geopolitică şi economică de sandwich între marile companii de tehnologie din SUA şi sistemele de plată ale Chinei.

În prezent, europenii nu dispun de platforme digitale”, a declarat Guido Zimmermann, economist senior la banca germană LBBW.
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a recunoscut acest aspect în timpul unui discurs din noiembrie.

”Intrarea marilor tehnologii în plăţi ar putea creşte riscul de dominare a pieţei şi dependenţă de tehnologiile de plată străine, cu consecinţe asupra autonomiei strategice a Europei. Deja acum, peste două treimi din tranzacţiile europene de plată cu cardul sunt efectuate de companii cu sediul în afara Uniunii Europene”, a spus ea.

Mastercard, Visa, PayPal, Alipay şi UnionPay alcătuiesc cele mai importante companii globale pentru plăţi. Niciuna dintre ele nu este european.

Primele trei sunt americane, iar ultimele două chineze.

Politicienii din Europa nu vor ca consumatorii sau firmele din regiune să devină dependente de companiile mari din SUA pentru plăţi, a spus Zimmermann.
El a adăugat că oficialii europeni încearcă, de asemenea, să evite o situaţie în care China devine singurul factor determinant al plăţilor pe ”Digital Silk Road”, un proiect chinez de referinţă pentru a investi în digitalizare în întreaga lume.

”Obiectivul, cred că este o fixare pentru unii, de a asigura suveranitatea sau puterea UE, este principalul motor al monedei euro digitale la Bruxelles şi la Frankfurt”, a spus Daniel Gros, membru distins la institutul de cercetări CEPS.

Oficialii europeni au discutat de câţiva ani necesitatea de a fi mai autonomi şi mai puţin dependenţi de alte părţi ale lumii, dar discuţiile s-au intensificat în urma pandemiei de Covid-19 şi apoi din nou după invazia Rusiei în Ucraina.

”Relevanţa păstrării suveranităţii geopolitice a crescut în recentele discursuri şi publicaţii ale BCE despre un euro digital. Acest lucru cu siguranţă are de-a face cu izbucnirea războiului din Ucraina şi cu tensiunile geopolitice globale în creştere”, a spus Zimmerman.

Lagarde a declarat în noiembrie că un euro digital ”este un proiect european comun” şi ”ar servi în esenţă obiective mai largi de politică publică, cum ar fi consolidarea autonomiei strategice a Europei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moneda #Europa #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.