Mor pe capete în Moldova! Boala teribilă care face prăpăd. E de neoprit

În anul 2023, numărul deceselor înregistrate în Republica Moldova a fost de 33,7 mii, potrivit datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o scădere de 6,8% față de anul 2022, când s-au înregistrat 36,2 mii de decese. Rata mortalității generale a scăzut la 13,7‰, cu 0,6 decese mai puțin la o mie de locuitori comparativ cu anul precedent.

Analiza pe sexe arată o rată a mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, principalele cauze de deces în 2023 au fost bolile aparatului circulator (57,8%), tumorile maligne (17,6%), bolile aparatului digestiv (8,4%), accidentele, intoxicațiile și traumele (4,9%) și bolile aparatului respirator (4,6%).

Un aspect notabil este diferența semnificativă între mortalitatea bărbaților și femeilor. Femeile sunt mai afectate de bolile aparatului circulator, având o rată cu 14,6 puncte procentuale mai mare decât bărbații. Pe de altă parte, bărbații prezintă o „supramortalitate masculină” în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, fiind de 3,8 ori mai predispuși la aceste cauze de deces decât femeile. De asemenea, mortalitatea bărbaților din cauza bolilor aparatului respirator este de 2,1 ori mai mare, iar cea din cauza tumorilor maligne și bolilor aparatului digestiv este de 1,4 ori mai ridicată comparativ cu femeile.

Diferențele în mortalitate sunt semnificative și la nivel teritorial. În regiunea Nord, 62,3% dintre decese au fost cauzate de bolile aparatului circulator, în timp ce cea mai mare pondere a deceselor prin tumori maligne s-a înregistrat în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%). Bolile aparatului digestiv au cauzat 10,4% din decesele în regiunea Centru și 9,3% în regiunea Sud. Mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%). Regiunile Centru și Sud au înregistrat, de asemenea, un nivel mai înalt al deceselor din cauze externe, cum ar fi accidentele, intoxicațiile și traumele (5,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maladii #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.