Mor pe capete în Moldova! Boala teribilă care face prăpăd. E de neoprit

În anul 2023, numărul deceselor înregistrate în Republica Moldova a fost de 33,7 mii, potrivit datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o scădere de 6,8% față de anul 2022, când s-au înregistrat 36,2 mii de decese. Rata mortalității generale a scăzut la 13,7‰, cu 0,6 decese mai puțin la o mie de locuitori comparativ cu anul precedent.

Analiza pe sexe arată o rată a mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, principalele cauze de deces în 2023 au fost bolile aparatului circulator (57,8%), tumorile maligne (17,6%), bolile aparatului digestiv (8,4%), accidentele, intoxicațiile și traumele (4,9%) și bolile aparatului respirator (4,6%).

Un aspect notabil este diferența semnificativă între mortalitatea bărbaților și femeilor. Femeile sunt mai afectate de bolile aparatului circulator, având o rată cu 14,6 puncte procentuale mai mare decât bărbații. Pe de altă parte, bărbații prezintă o „supramortalitate masculină” în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, fiind de 3,8 ori mai predispuși la aceste cauze de deces decât femeile. De asemenea, mortalitatea bărbaților din cauza bolilor aparatului respirator este de 2,1 ori mai mare, iar cea din cauza tumorilor maligne și bolilor aparatului digestiv este de 1,4 ori mai ridicată comparativ cu femeile.

Diferențele în mortalitate sunt semnificative și la nivel teritorial. În regiunea Nord, 62,3% dintre decese au fost cauzate de bolile aparatului circulator, în timp ce cea mai mare pondere a deceselor prin tumori maligne s-a înregistrat în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%). Bolile aparatului digestiv au cauzat 10,4% din decesele în regiunea Centru și 9,3% în regiunea Sud. Mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%). Regiunile Centru și Sud au înregistrat, de asemenea, un nivel mai înalt al deceselor din cauze externe, cum ar fi accidentele, intoxicațiile și traumele (5,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maladii #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a explicat în ce constă reforma Căilor Ferate din Moldova. El a subliniat că procesul presupune o separare clară între infrastructura feroviară și activitatea de transport, fără a schimba proprietarul acestora.

Potrivit lui Bolea, CFM Infrastructură va rămâne întreprindere de stat, întrucât infrastructura feroviară este considerată un element strategic. În paralel, CFM Marfă și Pasageri va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni (SA), care va funcționa ca agent economic al statului, cu fondator și proprietar unic statul, prin Agenția Proprietății Publice.

„Nu se schimbă fondatorul și proprietarul acestor două entități. Sensul reformei este delimitarea clară a rolurilor. Infrastructura rămâne strategică și va fi subvenționată de stat”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că din anul curent, în bugetul național sunt prevăzute alocări pentru subvenționarea infrastructurii feroviare, bani care vor fi investiți în reconstrucția, construcția, întreținerea și dezvoltarea rețelei feroviare din Republica Moldova.

În ceea ce privește transportul de marfă și pasageri, ministrul a explicat că noua societate pe acțiuni va avea ca obiect exclusiv activitatea de transport. În prezent, pe piața locală există deja câțiva agenți economici privați care dețin aproximativ 400 de vagoane, însă toată tracțiunea, locomotivele, aparține încă CFM.

„În perioada următoare este prevăzută liberalizarea deținerii de locomotive”, a mai spus Vladimir Bolea, sugerând deschiderea pieței pentru investiții private în acest segment.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.