Mor pe capete în Moldova! Boala teribilă care face prăpăd. E de neoprit

În anul 2023, numărul deceselor înregistrate în Republica Moldova a fost de 33,7 mii, potrivit datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o scădere de 6,8% față de anul 2022, când s-au înregistrat 36,2 mii de decese. Rata mortalității generale a scăzut la 13,7‰, cu 0,6 decese mai puțin la o mie de locuitori comparativ cu anul precedent.

Analiza pe sexe arată o rată a mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, principalele cauze de deces în 2023 au fost bolile aparatului circulator (57,8%), tumorile maligne (17,6%), bolile aparatului digestiv (8,4%), accidentele, intoxicațiile și traumele (4,9%) și bolile aparatului respirator (4,6%).

Un aspect notabil este diferența semnificativă între mortalitatea bărbaților și femeilor. Femeile sunt mai afectate de bolile aparatului circulator, având o rată cu 14,6 puncte procentuale mai mare decât bărbații. Pe de altă parte, bărbații prezintă o „supramortalitate masculină” în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, fiind de 3,8 ori mai predispuși la aceste cauze de deces decât femeile. De asemenea, mortalitatea bărbaților din cauza bolilor aparatului respirator este de 2,1 ori mai mare, iar cea din cauza tumorilor maligne și bolilor aparatului digestiv este de 1,4 ori mai ridicată comparativ cu femeile.

Diferențele în mortalitate sunt semnificative și la nivel teritorial. În regiunea Nord, 62,3% dintre decese au fost cauzate de bolile aparatului circulator, în timp ce cea mai mare pondere a deceselor prin tumori maligne s-a înregistrat în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%). Bolile aparatului digestiv au cauzat 10,4% din decesele în regiunea Centru și 9,3% în regiunea Sud. Mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%). Regiunile Centru și Sud au înregistrat, de asemenea, un nivel mai înalt al deceselor din cauze externe, cum ar fi accidentele, intoxicațiile și traumele (5,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maladii #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani