Mor pe capete în Moldova! Boala teribilă care face prăpăd. E de neoprit

În anul 2023, numărul deceselor înregistrate în Republica Moldova a fost de 33,7 mii, potrivit datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o scădere de 6,8% față de anul 2022, când s-au înregistrat 36,2 mii de decese. Rata mortalității generale a scăzut la 13,7‰, cu 0,6 decese mai puțin la o mie de locuitori comparativ cu anul precedent.

Analiza pe sexe arată o rată a mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, principalele cauze de deces în 2023 au fost bolile aparatului circulator (57,8%), tumorile maligne (17,6%), bolile aparatului digestiv (8,4%), accidentele, intoxicațiile și traumele (4,9%) și bolile aparatului respirator (4,6%).

Un aspect notabil este diferența semnificativă între mortalitatea bărbaților și femeilor. Femeile sunt mai afectate de bolile aparatului circulator, având o rată cu 14,6 puncte procentuale mai mare decât bărbații. Pe de altă parte, bărbații prezintă o „supramortalitate masculină” în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, fiind de 3,8 ori mai predispuși la aceste cauze de deces decât femeile. De asemenea, mortalitatea bărbaților din cauza bolilor aparatului respirator este de 2,1 ori mai mare, iar cea din cauza tumorilor maligne și bolilor aparatului digestiv este de 1,4 ori mai ridicată comparativ cu femeile.

Diferențele în mortalitate sunt semnificative și la nivel teritorial. În regiunea Nord, 62,3% dintre decese au fost cauzate de bolile aparatului circulator, în timp ce cea mai mare pondere a deceselor prin tumori maligne s-a înregistrat în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%). Bolile aparatului digestiv au cauzat 10,4% din decesele în regiunea Centru și 9,3% în regiunea Sud. Mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%). Regiunile Centru și Sud au înregistrat, de asemenea, un nivel mai înalt al deceselor din cauze externe, cum ar fi accidentele, intoxicațiile și traumele (5,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maladii #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.